GHEAȚA S-A SPART!? CALM ȘI MINISTERUL FINANȚELOR, ÎN CĂUTAREA SOLUȚIILOR PENTRU BUGETELE LOCALE!

După ce membrii CALM și-au expus indignarea și îngrijorarea privind obligarea APL de nivelul 1 și 2 de a-și corela și diminua bugetele locale, precum și referitor la decizia de a reduce transferurile cu destinație generală, Congresul Autorităților Locale din Moldova remarcă o dezghețare a dialogului cu Ministerul Finanțelor. În data de 4 noiembrie, o delegație reprezentativă CALM a purtat discuții cu oficiali din cadrul ministerului.

Potrivit directorului executiv CALM, Viorel Furdui, discuția a fost una constructivă, în care s-au pus punctele pe ”i”: ”Am adus la cunoștința Ministerului Finanțelor situația reală din teritoriu, fără retușuri. Am expus faptul că în cazul dat s-au încălcat un șir de legi, care reglementează modul în care ar fi trebuit să fie construite relațiile. Considerăm că este o nedreptate decizia de a reduce transferurile și credem că există posibilități de a rezolva această problemă, iar discuțiile cu autoritățile trebuie să ia un trend constructiv, pentru că nu putem tolera un monolog atâta timp. De mai mult timp batem alarma privind plafonarea taxelor locale, blocarea descentralizării financiare, Fondul Rutier etc. Am încercat să explicăm natura lor păguboasă pentru APL, dar, din păcate, avem impresia că BATEM LA O UȘĂ ÎNCUIATĂ! E timpul să discutăm punctual, metodic și tehnic propunerile noastre, care conțin o evaluare concretă a situației, cu calcule și soluții reciproc avantajoase. Trebuie să ieșim din conul discuțiilor sterile și pe promovarea, unilaterală, a mai multor decizii care vin în contradicție flagrantă cu principiile autonomiei locale. Am ținut cont de situația economică precară, perioada electorală, am încercat să rezolvăm problemele pe cale amiabilă prin scrisori, adresări, dar din păcate reacțiile au întârziat să apară.”

La rândul sau, conducerea Ministerului Finanțelor a explicat poziția sa și a dat dovadă de interes în cea ce privește identificarea soluțiilor care să nu admită afectarea activității autorităților locale: ”Anul trecut discutam despre impozitele de autovehicule și v-am promis că voi aduce Legea în Parlament. Așa și s-a întâmplat, dar nu a existat voință politică pentru a merge până la capăt. Membrii CALM ar trebui să-și canalizeze eforturile de lobby și pe alte segmente, să poarte negocieri și cu deputații, să discute problemele. În ceea ce privește Politica bugetar-fiscală, la fel, îmi voi îndeplini toate angajamentele, dar situația nu e atât de roz pe cât pare. Noi promovăm inițiative, le îmbrăcăm în haine legale, însă nu doar ministerului îi revin deciziile finale. Noi încă nu am ajuns în Guvern cu această politică, de aceea eu nu accept învinuirile, trebuie de văzut ce formă finală va avea. În ceea ce privește plafonarea taxelor locale, unicul argument serios era de ordin constituțional. Atunci când se discută și se ascultă argumentele, atunci ambele părți au de câștigat, iar atunci când se merge pe confruntare, pe presiune, atunci ambele părți au de pierdut. Pe această idee aș vrea să ne bazăm dialogul, iar dacă este nevoie, să ne întâlnim cel puțin o dată pe lună. Accept că trebuie să comunicăm mai mult.”, a menționat ministrul Finanțelor, Octavian Armașu.

Edilii au scos pe tapet principalele probleme pe care le generează astfel de decizii unilaterale, hazardate și păguboase pentru bugetele locale. Participanții au menționat că, plusate la alte nesincronizări grave cum ar fi plafonarea taxelor locale, inechități și neclarități în distribuirea Fondului Rutier etc., acestea sunt pe cale să inducă în colaps bugetele APL și să pună sub semnul incertitudinii funcționalitatea celor mai stringente servicii în localități.

Lilian Botnaru, primarul comunei Lozova, Strășeni: ”De ce nu tăiați de la nivelul 2, de ce nu tăiați din salariile de la directorii întreprinderilor de stat, care-s de ordinul sutelor de mii, dar tăiați din bugetul nostru mizer pe care-l avem pentru amenajarea teritoriului?”

”Într-o scrisoare adresată ministerului, am explicat clar și am indicat mai multe datorii pe care le avem față de anumiți antreprenori încă din anul 2015, pentru lucrări. Ulterior, am primit un apel telefonic nu chiar plăcut în care se puneau la îndoială acțiunile noastre. Noi aveam bani pe care i-am planificat, care erau preconizați, și urma până la sfârșitul anului să achităm. Am rugat în scrisoare să nu ne blocați acești bani. Încercăm să menținem dialogul, de aceea am sesizat aceste lucruri. Și noi, autoritățile locale, avem în grădinițe copii, iar anul acesta l-am început cu plus 50 de copii, în două grupe suplimentare. Ei nu erau prevăzuți în buget, iar dvs. ne-ați mai tăiat din transferuri. Dar mai avem 150 de copii care așteaptă un loc în grădiniță, iar noi nu avem posibilități. Motivul este lipsa banilor de la bugetul de stat, pentru unele investiții pe care le atragem este foarte puțin. De ce nu tăiați de la nivelul 2, de ce nu tăiați din salariile de la directorii întreprinderilor de stat, care-s de ordinul sutelor de mii, dar tăiați din bugetul nostru mizer pe care-l avem pentru amenajarea teritoriului?”

Gheorghe Răileanu, primar de Cimișlia: ”De un an și ceva încercăm măcar să ajustăm cumva aceste tarife. Ne-au deconectat stația de epurare, după ce câțiva ani am depus eforturi colosale să o aducem la toți parametrii calitativi, din cauza datoriilor pentru energia electrică.  Acum mă gândesc să le dau un credit din contul Primăriei ca măcar temporar să-i salvez!”

”M-am întâlnit recent cu un grup de primari din Ucraina, țară afectată de război, dar care, se pare, a înțeles că țara înseamnă și comunitățile locale. Acolo, aceștia primesc cu adevărat bani pentru construcția drumurilor, este lege. Un procent din TVA rămâne în bugetele locale. Noi înțelegem că munciți mult, că de altfel s-ar prăbuși totul. Dar scoaterea banilor din bugetul nostru e o blasfemie și o discreditare gravă a ideii autonomiei locale. În ceea ce privește plafonarea taxelor locale. Lukoil a început, de pildă, construcţia unei benzinării în Cimişlia fără autorizaţie de construcţie lucru posibil doar dacă ai susţinere puternică la centru de unde se dau indicaţii către  toate direcţiile: judecătorilor, inspecţiei ecologice, inspecţiei de stat în construcţii, medicina preventivă s.a. Bănuiesc că administraţia centrală din ţara noastră este practic controlată de oligarhi, dar şi companii mari petroliere şi din alte domenii, care finanţează probabil acum campaniile electorale a unor politicieni, care ca să le întoarcă datoria le-au promis să le susţină interesele economice,  sa le facă o scutire de la plata taxele din contul APL. Și implicarea ANRE e destul de stranie. În același timp, întreprinderile municipale sunt pe cale de bancrotizare și se țin pe curs doar datorită administrațiilor locale. Iată, de exemplu, la Cimișlia nu s-au modificat tarifele de mult timp. De un an și ceva încercăm măcar să ajustăm cumva aceste tarife. Ne-au deconectat stația de epurare, după ce câțiva ani am depus eforturi colosale să o aducem la toți parametrii calitativi, din cauza datoriilor pentru energia electrică.  Acum mă gândesc să le dau un credit din contul Primăriei ca măcar temporar să-i salvez. Este o catastrofă, pentru că rămânem fără servicii vitale!” 

 Viorel Dandara, viceprimar de Orhei: ” Noi avem în derulare proiectul energetic, în colaborare cu Comisia UE, unde primăria Orhei trebuie să vină cu o cotă de 250 de mii de euro. Pentru bugetul local este o sumă foarte mare.”

”Punem plafonarea și, pe de altă parte, reducerile. În asemenea condiții, cum să ne suplinim veniturile? La noi, la Orhei, cu 143 de mii se reduc finanțările generale. Cum procedăm în cazul în care deja avem contractate careva lucrări, trebuie să rămână ca datorii cum le-am avut și anul trecut? Situația este foarte serioasă. Noi avem în derulare proiectul energetic, în colaborare cu Comisia UE, unde primăria Orhei trebuie să vină cu o cotă de 250 de mii de euro. Pentru bugetul local este o sumă foarte mare. Noi mizam că vom deveni municipiu și vom avea beneficii pentru bugetul local, dar când am văzut că avem doar denumire și nimic bani, m-am întrebat cum procedăm. Credite nu putem lua, pentru că Cancelaria de Stat ne spune că nu putem depăși o cotă mai mare de 30 la sută.”

Andrei Ciubotaru, primarul de Ciulucani, raionul Telenești: ” Sugestia noastră e să ne întindem picioarele atât cât e patul, așa cum procedăm noi la nivel local. Noi, fiecare bănuț, credeți-ne că spunem adevărul, îl cheltuim cu mare grijă.”

”Noi împărtășim punctul de vedere că situația financiară este una foarte complicată, dar de acolo, din provincie, ni se vede un lucru dacă nu absurd, atunci contradictoriu. La nivel central se produc mai multe evenimente, la care se fac, din punctul nostru de vedere, cheltuieli exagerate. Doar un exemplu – Ziua Independenței cu atâta fast, cu parada militară, cu pregătiri: sumele au fost mari. Sugestia noastră e să ne întindem picioarele atât cât e patul, așa cum procedăm noi la nivel local. Noi, fiecare bănuț, credeți-ne că spunem adevărul, îl cheltuim cu mare grijă.”

Eugen Sălcuțan, primar de Mereni, Anenii Noi: ” Satul Mereni are peste 6 mii de locuitori, din 2014 gospodării încasează un impozit pe bunuri imobile de 17 mii de lei. Asta-i de râs, noi umblăm prin toată lumea cu mâna întinsă, dar nu valorificăm ceea ce avem acasă!”

”Conștientizăm că situația social-economică din țară nu este tocmai una prielnică, dar așa cum dvs. aveți de gestionat o țară, așa și noi avem de gestionat localități, unde oamenii și acum, în veacul XXI umblă în noroi. Poate parametrii sunt diferiți, dar ne doare această întrebare, pentru că ne-am pomenit într-o situație în care umblăm toți cu cinci lei și fiecare încearcă să rupă un colț mai mare. Dar ce s-a făcut în ultimii 2-3 ani pentru consolidarea capacității financiare a APL. Carta Europeană a Autonomiei Locale, legi, acte – avem de toate, dar nu ne-am învățat nici până astăzi a le respecta. Satul Mereni are peste 6 mii de locuitori, din 2014 gospodării încasează un impozit pe bunuri imobile de 17 mii de lei. Asta-i de râs, noi umblăm prin toată lumea cu mâna întinsă, dar nu valorificăm ceea ce avem acasă.”

Sergiu Răcilă, primar de Carabetovca, Basarabeasca: ” Ar trebui să închidem instituțiile pentru două luni ca să putem acoperi acești 50 de mii de lei, care urmează a fi retrași din bugetul satului.”

”La mine în localitate situația este dramatică. Ar trebui să închidem instituțiile pentru două luni ca să putem acoperi acești 50 de mii de lei, care urmează a fi retrași din bugetul satului. Propunerea ministerului de a face reduceri este una practic întârziată, și asta deoarece noi am fost nevoiți să facem acest lucru încă în luna august. Avem 4 proiecte importante de infrastructură în care suntem implicați și știm cu toții cât sunt de importante. Ce ne facem? Până acum am identificat abia 15 mii, dar pentru asta eu trebuie să nu strâng gunoiul din sat până la sfârșitul anului, la anul nou să nu împodobesc un brad pentru copii. Dar de unde tai celelalte 35 de mii?”

Alexandru Botnari: ”Noi înțelegem că situația e grea, dar primarii nu au măcar un leu să astupe o groapă. Atunci când nu se vor dezvolta satele și orașele, nu vom avea buget mai mare nici pentru țară!”

”Probleme sunt multe, tocmai de aceea constituirea unui grup de lucru format din reprezentanții ministerului și ai CALM ar fi binevenită. De la alegerile locale și până acum, primarii nu au putut face mai nimic. De la Fondul de eficiență energetică s-au luat 500 de milioane și s-au astupat găuri, de la Fondul Rutier – tot așa, peste 400  de milioane…Ne bucurăm că putem avea un dialog în acest format, chiar niciodată nu am beneficiat de discuții față în față cu ministrul. Nu e un compliment, este o constatare. Noi înțelegem că situația e grea, dar primarii nu au măcar un leu să astupe o groapă. Atunci când nu se vor dezvolta satele și orașele, nu vom avea buget mai mare nici pentru țară! Haideți să începem să împărțim, APL și APC. Dacă am avea autonomie financiară, nu am avea nevoie să stăm cu mâna întinsă.”

Membrii CALM au calificat drept constructive discuțiile cu conducerea, iar reacția oficialilor a dat speranță reprezentanților APL că lucrurile ar putea lua o turnură pozitivă. Totodată, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a menționat că deja au fost luate unele decizii favorabile: ”Ministerul Finanțelor a efectuat toate transferurile planificate către bugetele locale de nivelul I și II și la situația din 1 noiembrie NU are restanțe. În același timp, am primit asigurări că primăriile care NU au corelat bugetele NU vor fi presate și blocate în activitatea lor și nu le va fi îngrădit dreptul de a-și utiliza soldurile și alte resurse financiare. Conturile lor nu vor fi blocate, nici posibilitățile de a opera modificări și a administra bugetele după necesități. Cel puțin, până în luna decembrie. În context, nici direcțiile financiare raionale NU au dreptul sa impună primăriilor să coreleze bugetele locale și mai ales să le blocheze activitatea/transferurile și posibilitățile de a administra liber resursele disponibile! În acest sens, Ministerul Finanțelor s-a angajat să emită o circulară.”

În cadrul dialogului între CALM și Ministerul Finanțelor s-a mai convenit asupra formării unui grup permanent de lucru care să reunească reprezentanții APL și responsabilii din cadrul Ministerului de resort. Astfel, în cel mai scurt timp, vor fi demarate discuții privind identificare soluțiilor definitive și compensatorii în problema reducerii transferurilor generale la bugetele locale. Printre propunerile CALM, înaintate deja spre examinare, se regăsesc:

a) Suma transferurilor generale (100 de milioane de lei), cu care s-au redus bugetele locale, să fie considerată datorie de stat față de bugetele locale și să fie recuperată ulterior în măsura creșterii veniturilor la bugetul de stat;

 b) Cele 100 de milioane de lei să fie incluse în FONDUL de COMPENSARE pentru anul 2017, suplimentar la suma planificată până în prezent și să fie restituită pe parcursul anului 2017;

c) Să fie elaborate si implementate alte masuri compensatorii care vor aduce surse suplimentare la bugetele locale (de ex. fondul rutier, eliminarea scutirilor/facilităților, includerea în categoria plătitorilor de taxe locale a unor categorii de prestatori de servicii precum notarii, avocații, instituțiile financiare etc.).