Comisia Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică a desfășurat la 21 noiembrie audieri publice privind fenomenul de corupție în administrația publică locală. La eveniment au participat deputați, membri ai Comisiei, reprezentanți ai CNA, ai Cancelariei de Stat și ai Congresului Autorităților Locale din Moldova.
Potrivit unui raport al CNA, prezentat de directorul-adjunct al instituției Lidia Chireoglo, fenomenul corupției în administrația publică locală are loc, în mare parte, din cauza lipsei transparenței în procesul de gestionare a patrimoniului public, neimplicării cetățenilor în mod direct la identificarea și sesizarea cazurilor de corupție, precum și lipsei stimulentelor materiale și morale pentru funcționari. De asemenea, în raport se menționează că în majoritatea localităților, actele de corupție se manifestă în sfera gestionării fondului funciar, administrării fondului patrimonial, distribuirii mijloacelor financiare în vederea executării lucrărilor și prestării serviciilor, achizițiilor publice, precum și autorizării anumitor activități.Lidia Chireoglo a declarat că urmare a investigaţiilor efectuate, au fost pornite 62 de cauze penale, iar ca subiecţi figurează primari, preşedinţi de raion, secretari ai consiliilor locale, şefi de direcţii – responsabili de domeniul arhitectural-urbanistic şi de construcţii capitale, ingineri funciari etc. Pentru corupere pasivă există 15 cauze penale, abuzuri de putere sau abuzuri de serviciu – 14 cauze penale, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 16 cauze penale, traficul de influenţă – 3 cauze penale, falsul în acte publice – 9 cauze penale, falsul în declaraţii – 1 cauză penală, delapidarea averii străine – 2 cauze penale.
Coordonatorul de programe în cadrul CALM Alexandru Osadci a afirmat că trebuie să studiem tot ce se întâmplă în domeniul administrației publice, deoarece cu toții ne dorim ca aceasta să fie funcțională, transparentă și eficientă. „În același timp, cunoaștem foarte bine problemele menționate de directorul-adjunct al CNA, cum ar fi achizițiile publice, cadrul regulatoriu, cetățenii care nu se implică în măsura cuvenită în activitatea APL, salarizarea în acest domeniu, lipsa personalului calificat, toate acestea creează impedimente extraordinare în buna funcționare a APL.
Expertul CALM a declarat că adesea cadrul normativ este atât de contradictoriu, încât este foarte greu de stabilit ce este legal și ce este ilegal. „Suntem convinși că și Centrul Național Anticorupție cunoaște acest lucru. Spre regret, legislația este imperfectă și din acest motiv, în marea majoritate a cazurilor este imposibil de inițiat și de finalizat o cauză penală prin condamnare. Este curios faptul că au fost pornite 62 de cauze penale, o cifră mică după părerea noastră deoarece, se știe că corupția din cadrul APL este la un nivel foarte scăzut. Această realitate este confirmată inclusiv de către instituții de stat, dar și internaționale. Mai mult decât atât, organismele internaționale niciodată nu au atras atenția asupra corupției din cadrul APL ca fiind un fenomen răspândit în Republica Moldova, chiar dacă aceasta este una dintre cele mai grave probleme despre care menționează raportorii străini. Dacă să revenim la numărul dosarelor penale, atunci numărul condamnărilor este net inferior, practic inexistent, cu toate că aceste cazuri sunt intens mediatizate.
Alexandru Osadci a punctat faptul că fenomenul corupției este extrem de politizat și în această privință este foarte greu de schimbat percepția opiniei publice. „Oamenii cunosc foarte bine că APL este excesiv de controlată de către toate organele de control, acestea fiind adesea abuzive. Opinia societății în ansamblu este că toate dosarele deschise pe numele reprezentanților APL au un anume scop și nu sunt considerate cazuri de corupție.
Expertul CALM a atenționat că fenomenul cu care într-adevăr trebuie să luptăm este exodul cadrelor din APL – o amenințare pentru funcționarea întregului sistem. „Știm că și în administrația centrală există această problemă, doar că în APL situația este mai gravă, nu sunt resurse umane. Guvernul a inițiat, pe bună dreptate, reforma în domeniul salarizării, pentru a face față acestei provocări. Sperăm că se va schimba sistemul de remunerare a muncii și astfel vor veni specialiști calificați în APL, care vor putea interpreta legislația, inclusiv în ceea ce privește domeniul anticorupție. De multe ori am auzit că nu e neapărat vorba de rea-voință, ci de neînțelegerea legislației în vigoare, iar aici un rol esențial îl joacă personalul ce activează în domeniu.
Un alt fenomen este că foarte mulți primari cheltuie resursele proprii pentru activitatea APL. Ei, practic, nu au libertate în administrarea resurselor locale și foarte multe activități pe care le desfășoară este imposibil de finanțat din bugetul local. Astfel, adesea sunt nevoiți să cheltuie bani din salariul lor pentru activitatea APL. Acestea nu sunt cazuri unice sau excepții, mai ales în zonele rurale acest fenomen este foarte răspândit.
Președintele Comisiei Eugen Carpov a menționat că în raportul CNA este specificat faptul că se atestă o lipsă de controale, de monitorizare a activității în domeniul respectiv și astfel se creează devieri de la cadrul legal.
Alexandru Osadci și-a apărat punctul de vedere, subliniind că avem o sumedenie de organe de control, CNA fiind doar una dintre acestea. „Mai este Procuratura, Poliția, organele financiare, Curtea de Conturi, toate efectuând controale fără un grafic stabilit, haotic, acesta fiind un fenomen ce se atestă de 25 de ani. Acest subiect este reflectat și în rapoartele Consiliului Europei, Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, instituție ce monitorizează democrația locală din Republica Moldova. Problema dată este reflectată și în Foaia de parcurs privind descentralizarea semnată în 2016 de către Guvernul Republicii Moldova și Consiliul Europei.
CALM consideră că fenomenul corupției se atestă în APL într-o măsură foarte mică. „În general, la nivel de republică, nici nu sunt precondiții pentru corupția mare, deoarece APL nu prea au resurse financiare. Nu cred că este corect să includem în această ecuație municipiul Chișinău, deoarece aici este cu totul o altă situație. Chiar și în municipiul Chișinău, inclusiv din informația prezentată astăzi, înțelegem că, deocamdată, sunt învinuiri fără a avea verdicte sau condamnări, ceea ce înseamnă că încă nu s-a demonstrat vinovăția sau actul de corupție. Nu spunem că nu este corupție, dar pentru a învinui este nevoie de dovezi.
Deputatul Roman Boțan, membrul al Comisiei a întrebat care este poziția CALM, din punct de vedere al principiului integrității, în cazurile în care primarii finanțează anumite activități din cadrul APL din alte surse decât cele oficiale.
Alexandru Osadci a menționat că acesta este un fenomen nedorit din mai multe puncte de vedere. „În primul rând cunoaștem că primarii au salarii mizere și nu este normal ca o parte din aceste venituri să le cheltuie pentru activități ce au loc în comunitate. Ar fi bine de evitat aceste lucruri, dar pentru aceasta trebuie ca APL să aibă mai multe resurse financiare. În altă ordine de idei, expertul CALM a atras atenția asupra faptului că procesele intentate reprezentanților autorităților locale costă nervi și sănătate, atât pentru aleșii locali, cât și pentru familiile acestora.
La finalul audierilor, președintele Comisiei Eugen Carpov a menționat că fenomenul corupției rămâne a fi unul îngrijorător, iar Comisia Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică va elabora o decizie în care va semnala despre necesitatea îmbunătățirii cadrului legal și de reglementare a activității organelor administrației publice locale, competențele instituțiilor de stat care urmează să controleze legalitatea activității APL-urilor. De asemenea, potrivit lui Eugen Carpov este necesar de a întăririi competențele Cancelariei de Stat în vederea facilitării monitorizării activității APL-urilor, iar factorul judecătoresc ar trebui să fie mână în mână cu Guvernul, cu CNA, cu Comisia Parlamentară pentru a combate fenomenul, deoarece deseori acesta acoperă anumite ilegalități. De asemenea, Parlamentul urmează să intervină pentru a reglementa controale și cât de des stabili cât de des urmează să intervină aceste controale.
Serviciul de Comunicare al CALM
