Nadejda Darie, secretar general al Rețelei Femeilor Primar din cadrul CALM, fost primar al satului Zberoia, Nisporeni (cinci mandate); Nina Costiuc, primarul satului Budești, municipiul Chișinău (al optulea mandat); Ludmila Ceaglîc, primar de Calfa, Anenii Noi (al șaptelea mandat) și Larisa Voloh, primar de Palanca, Ștefan Vodă (al patrulea mandat), președinte al Rețelei Femeilor Primar din cadrul CALM au vorbit în cadrul emisiunii „Spațiu public de la Radio Moldova despre ce au reușit să realizeze în toți acești ani de activitate, care sunt actualele lor preocupări, cum e posibil să dezvolți localitățile, dar și să faci față fenomenului migrației.
Nadejda Darie: „A fi primar înseamnă să fii primul, să fii un exemplu
În debutul emisiunii, Nadejda Darie a specificat faptul că în mandatul precedent au devenit primari 90 de femei și 86 au fost alese în această funcție la alegerile locale din 2019. În total, în Republica Moldova sunt 196 de femei primar. Potrivit Nadejdei Darie, a fi primar înseamnă a fi primul, a fi un exemplu pentru comunitatea ta. Întrebată de rezultatele activității sale în calitate de ales local, Nadejda Darie și-a amintit că în anul 2000 satul Zberoaia nu avea apă potabilă și oamenii erau nevoiți să o aducă de la fântâni îndepărtate. „Atunci am aflat că Direcția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare oferă finanțări pentru astfel de obiective. Nu a fost atât de simplu să accesăm acești bani, a fost nevoie de circa jumătate de an ca ei să ne cunoască mai bine și să aibă încredere în noi, iar după aceasta, timp de doi ani și jumătate am implementat proiectul. Nadejda Darie a menționat că atunci contribuția cetățenilor era o noutate și era nevoie de a-i convinge că trebuie să se implice și ei. „Mă bucur că am reușit să realizăm acest proiect, aceasta fiind prima experiență de acest fel a Elveției în Republica Moldova. Satul Zberoaia a fost atunci un exemplu pentru alte localități la capitolul implementare, transparență dar și practica de a realiza asemenea obiective.
Nina Costiuc: „Fiecare dintre noi trebuie să se implice pentru a contribui la schimbarea lucrurilor
Întrebată ce i-ar motiva pe oameni să nu plece din Budești, Nina Costiuc, femeia-primar care recent a intrat în posesia premiului „Cel mai longeviv primar de sat/comună din Republica Moldova acordat de Asociația Comunelor din România, a afirmat că Budeștiul este avantajat de faptul că este o suburbie a orașului Chișinău, astfel oamenii au mai multe posibilități de a se angaja în capitală. „Mulți chiar își schimbă locul de trai, de la oraș vin la Budești. În perioada anilor 1980-1985 în Budești erau 3500 de locuitori, acum sunt peste cinci mii de locuitori, fără a-i calcula pe cei din întovărășirile pomicole. Potrivit primarului de Budești, succesul unei activități depinde de activismul cetățenilor, implicarea acestora în treburile localității, participarea în cadrul tuturor evenimentelor ce se organizează în comunitate, dar și conștientizarea faptului că cei mai importanți piloni sunt cultura și educația. „Fiecare dintre noi trebuie să se implice pentru a face viața tuturor mai comodă, începând cu casa și ograda din care ieșim. În alt context, Nina Costiuc a explicat care este procesul de construcție a apeductului și canalizării. „Inițial se elaborează proiectul tehnic și se identifică bani pentru acesta, apoi este nevoie de avizarea din partea multor instituții publice, apoi se face devizul de cheltuieli, se organizează licitația publică și bineînțeles, este nevoie de identificarea finanțării acestor lucrări. Pentru a obține această finanțare trebuie să urmărești ce anunțuri sunt ce vizează asemenea proiecte, la ce uși ai putea bate pentru a obține susținere și apoi trebuie să înaintezi cereri de investiții.
Ludmila Ceaglîc: „Din păcate, tot mai puțini copii se nasc în satele noastre
Primarul localității Calfa, Anenii Noi Ludmila Ceaglîc a fost de părere că localitățile au nevoie, în primul rând, de oameni buni și un manager cu viziuni. Cele mai multe obiective au fost realizate în Calfa, în mare parte, prin atragerea de fonduri, proiecte investiționale, stabilirea unor parteneriate cu diverși actori din alte europene precum Germania, Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria etc. „Cu ajutorul României a fost reabilitată printre primele grădinițe din Republica Moldova. Din păcate, tot mai puțini copii se nasc în satele noastre, a constatat Ludmila Ceaglîc. Întrebată cum a câștigat cel de-al șaptelea mandat, edilul a răspuns că prima perioadă a vieții a lucrat pentru imagine, iar în ultimele mandate imaginea a contribuit la obținerea victoriei. „Nu am făcut agitație electorală pentru că nu se merită, oamenii s-au deșteptat și conștientizează că faptele vorbesc mai mult decât cuvintele. Totuși, pentru a avea rezultate trebuie să ai și o echipă consolidată, să interacționezi cu cetățenii. Ludmila Ceaglîc le-a mulțumit consătenilor din Calfa, celor care se implică, care manifestă dorință de a face voluntariat, de a merge înainte. „O altă parte a populației, care este vârstnică nu prea vrea să se implice deoarece consideră că a făcut ceea ce a fost necesar pentru comunitate. Tineret în sat nu prea este dar încercăm să antrenăm orice grup pentru a realiza obiectivele propuse. Ludmila Ceaglîc a afirmat că preocuparea de moment este construcția trotuarelor cu resursele Fondului Rutier pentru anul 2020.
Larisa Voloh: „Dacă acum zece ani erau prioritare problemele de ordin social, astăzi punem accentul pe creșterea economică a localităților noastre
Primarul de Palanca, Ștefan Vodă Larisa Voloh a menționat că problemele din satele noastre diferă de la an la an. În același timp, aleșii locali acumulează experiență dar și mai multe capacități. „Dacă acum zece ani prioritare erau problemele de ordin social, reparația instituțiilor de învățământ, apeducte, gazificarea localității și drumurile, astăzi punem accentul pe creșterea economică a localităților noastre. Suntem conștienți de faptul că atât timp cât populația nu este în stare să achite pentru serviciile de calitate pe care încercăm să le prestăm, nu vom avea rezultatele pe care le așteptăm. Întrebată dacă este posibil să dezvolți din punct de vedere economic o localitate precum Palanca, Larisa Voloh a răspuns că deși este dificil, aceasta rămâne o sarcină importantă pentru administrația publică locală. „Chiar dacă această competență este una descentralizată, noi ne dorim foarte mult ca localitățile noastre să se dezvolte, ca populația să rămână în satele noastre, să aibă ocupație și să nu mizeze doar pe ajutoarele sociale. Suntem situați într-o zonă destul de favorabilă din punct de vedere economic, dar avem și unele dezavantaje deoarece numărul populației este destul de mic și există puțină inițiativă în lansarea afacerilor locale. Totuși, Larisa Voloh a accentuat faptul că în ultimii ani, grație activității pe care a desfășurat-o primăria, Palanca este parte a mai multor programe și proiecte naționale și internaționale: Grupul de acțiune locală „Lunca Nistrului, Consiliul de Administrare a zonei umede RAMSAR „Nistrul de Jos, iar din anul trecut sunt beneficiari ai proiectului PNUD/ MiDL ce are ca obiectiv creșterea economică a localităților. „Avem elaborată foaia de parcurs, am creat o echipă economică locală care are ca scop să identifice agenți economici, organizații neguvernamentale, persoane active care ar dori să contribuie la creșterea economiei locale. Astfel, ne propunem să creăm o zonă turistică-pilot cu infrastructură adecvată care să fie și un model pentru partea de sud-est a Republicii Moldova, să dezvoltăm comerțul și să promovăm produsele locale autohtone dar și exportul, deoarece suntem situați într-o zonă de frontieră, cu două posturi vamale: Palanca și Tudora.
Vorbind în calitatea sa de președinte a Rețelei Femeilor Primar din cadrul CALM, Larisa Voloh a afirmat că se dorește fortificarea capacităților femeilor din administrația publică locală prin instruiri și vizite de studiu. „Susținem, în deosebi, femeile primar de la primul mandat, facem schimb de experiență dar ne inspirăm și de la femeile-primar cu mai multe mandate. Această Rețea este destinată și pentru doamnele consiliere, secretare ale Consiliilor locale, a doamnelor funcționari publici din APL.
În acest context, Nina Costiuc a specificat că un alt obiectiv al primarilor este dezvoltarea relațiilor de parteneriat a CALM cu alte asociații. „Anul trecut a fost semnat un contract de colaborare între Asociația Primarilor din Botswana și Congresul Autorităților Locale din Moldova. Recent, fiind invitata Asociației Comunelor din Suedia am inițiat tratative pentru semnarea acordului de colaborare între CALM și Asociația Comunelor din Suedia. Intenționăm să avem un parteneriat triplu: Suedia-Moldova-Botswana și sperăm că Centrul Internațional al Democrației Locale ne va susține în vederea instruirii primarilor din aceste trei țări.
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
