Fără o dezvoltare economică locală nu poate exista dezvoltare a țării! În Republica Moldova există o centralizare excesivă în domeniul economic, iar politicile economice naționale, sunt rupte în totalitate de realitățile din teritoriu! Nu exista politici economice locale iar autoritățile locale sunt tratate cu neîncredere si lipsite de pârghii și instrumente reale pentru dezvoltarea economică a comunităților locale!

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), în colaborare cu IDIS ”Viitorul”, a lansat o serie de dezbateri pe cele mai stringente aspecte ale economiei naționale. În cadrul acestora, fenomenele din economia moldovenească, aspecte ale stagnării și provocările pentru dezvoltarea unui climat economic adecvat sunt explicate de experți și specialiști care știu ce înseamnă realitatea economică din Republica Moldova. Discuțiile, difuzate de Europa Liberă, au vizat și un subiect extrem de sensibil pentru APL: dezvoltarea locală. Astfel, au fost prezentate opiniile tranșante ale primarului de Comrat, Serghei Anastasov și Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița.

Potrivit edilului de Comrat, prin natura ei, funcţia de primar e să fie aproape de cetăţeni, să le rezolve problemele cotidiene cu care se confruntă: ”Cred că dezvoltarea economică a localităţilor depinde de modul în care sunt gestionate problemele economice de către Parlament, prin emiterea de legi şi de guvern – prin aplicarea acestora. Eu sunt şi om de afaceri, sunt şi primar, dar acest lucru nu schimbă în mod real situaţia. S-a simplificat mult procedura de înfiinţare a unei firme, a unei întreprinderi, ceea ce e un lucru foarte bun, dar contabilitatea e foarte stufoasă şi greoaie, a rămas ca în timpul sovietic şi hârţogăraia asta îi sperie pe mulţi întreprinzători. Ca om de afaceri, timp de 20 de ani am fost cel mai bun plătitor de taxe  la stat, dar am avut tot timpul probleme ba la vamă, ba la procuratură. Legea spune una, în practică se face cu totul alta. Peste 90 la sută din tinerii apţi de muncă cu studii sau fără pleacă să muncească în străinătate. Trebuie schimbata legislaţia în sensul ca întreprinderile cu o cifra de afaceri de până la 10 milioane de lei să plătească o taxă, un impozit pe venit unic între 3 şi 7 la sută, precum şi impozitul pe salarii – atât.”

NICOLAE TUDOREANU, PRIMAR DE FEȘTELIȚA:”La noi sistemul administrativ este arhicentralizat, lucrurile se bat cap în cap şi  un investitor nu poate discuta direct cu reprezentanţii APL,  pentru că trebuie să meargă la Ministerul Economiei unde dă peste un birocrat pus pe căpătuiala care îl poarta pe drumuri şi daca nu a „uns” binişor rotiţele sistemului – îi închide şi uşa-n nas!” 

La rândul său, primarul de Feștelița a accentuat: ”Dezvoltarea economică a localităţilor trebuie privită diferenţiat în funcţie de zona la care se face referire şi anume: urbană sau rurală. Pentru că mediul economic urban diferă de cel rural, acesta din urmă fiind orientat pe produsele agricole, iar cel urban pe prelucrarea materiilor prime şi a prestarea de servicii. Dar, din păcate,  la etapa actuală activitatea  administraţiei centrale se centrează mai mult pe politica externă şi mai puţin pe problemele de dezvoltare economică a localităţilor, care, de la an la an, rămân fără cetăţeni. În această situaţie cred că e oportun ca reprezentanţii administraţiei centrale şi locale să se aşeze împreună la masă şi să delimiteze clar competenţele  şi resursele, şi lucrurile vor reveni la normal. Politica de dezvoltare rurală trebuie tratată separat, ca în România. O altă problemă este cadrul legal: terminologia din legislaţia noastră este foarte şi foarte greu înţeleasă de oamenii simpli, de pildă “Ghidul pentru subvenţii în agricultură”. Foarte complicat pentru un om simplu sa-l citească, să-l înţeleagă şi să poată completa toate formularele ca să beneficieze de acest ajutor bănesc. Aici ar fi binevenite pe timpul iernii nişte cursuri de seară unde oamenii să fie informaţi şi consultaţi pe diferite subiecte ce ţin de finanţare şi de actele normative din domeniu. Principala problemă rămâne lipsa de pregătire a cetăţenilor faţă de noile cerinţe în dezvoltarea economică. Se pierd în “tumultul” ăsta legislativ greu de digerat şi formalitățile exagerat de complicate  şi se lasă păgubaşi. Sunt foarte mari taxele pentru deschiderea unei afaceri – în jur de 15000 de lei, şi dacă ești doar ieșit de pe băncile facultăţii fără un sfanţ în buzunar – nu ai nici o şansă.. La noi sistemul administrativ este arhicentralizat, lucrurile se bat cap în cap şi  un investitor nu poate discuta direct cu reprezentanţii APL,  pentru că trebuie să meargă la Ministerul Economiei unde dă peste un birocrat pus pe căpătuiala care îl poarta pe drumuri şi daca nu a „uns” binişor rotiţele sistemului – îi închide şi uşa-n nas.

Politicile pentru dezvoltarea rurală trebuie să fie diferite de politicile de dezvoltare urbană şi trebuie includă turismul rural, dezvoltarea agriculturii cu accent pe modernizare şi performanţă.”

SERGHEI ANASTASOV, PRIMAR DE COMRAT: ” Moldova este în comă! Trebuie schimbate mai multe legi. Pe culoarele administraţiei centrale se susţine că cea mai mare corupţie este la primăriile din teritoriu. Dar, mă întreb, unde e loc de corupţie când avem aşa bugete mizere?”

Totodată, primarii avertizează despre multiplele probleme ce țin de infrastructură, – drumurile, alimentarea cu apă, canalizarea,toate pe fundalul unui buget foarte, foarte mic: ” Moldova este în comă. Trebuie schimbate mai multe legi. Pe culoarele administraţiei centrale se susţine că cea mai mare corupţie este la primăriile din teritoriu. Dar, mă întreb, unde e loc de corupţie când avem aşa bugete mizere? Ne descurcăm, încercând să economisim şi de unde nu se poate. Cu eforturi destul de mari, anul acesta am reușit să scăpăm de datorii – 8 milioane de lei, am lichidat datoriile la reţeaua de apă și canalizare şi acum suntem pe profit. M-a ajutat experienţa mea în domeniul afacerilor. Chiar cu puţinii bani pe care îi avem, nu stăm pe loc. Balanţa financiară e pozitivă: 5 milioane în cont şi 3 milioane datorii, iar pentru anul viitor avem de derulat noi proiecte tot pe banii noştri, pe care încercăm să-i cheltuim cu cap, să facem mai puţine lucruri dar de calitate.”, adaugă Serghei Anastasov.

În aceeași ordine de idei, Nicolae Tudoreanu a specificat: ”În patru mandate de primar am cunoscut destui lideri politici şi problema nu e la ei, ci în aparatul supradimensionat al administraţiei publice centrale care blochează practic toate reformele. Am participat la o şedinţa unde s-a pus în discuţie politica bugetar- fiscală la Ministerul Finanțelor în calitate de reprezentant al CALM, şi viceministrul Finanţelor, o doamnă, m-a surprins neplăcut cu modul ei îngust de a gândi problemele ce  ţin de politica economică a statului. Când se vine cu o politică bugetar-fiscală care urmează să susţină dezvoltarea economică a statului şi creşterea bunăstării poporului, e necesară o gândire de ansamblu, o gândire de stat, nu una la nivel de agent economic. Este vorba de dezvoltarea statului nu de protejarea latifundiarilor care se opun creşterii cu un leu a impozitul funciar şi care adună toate subvenţiile de la stat în detrimentul micilor întreprinzători din agricultură, pentru care  s-a făcut un ghid prea complicat de înţeles şi de urmat. În ceea ce privește descentralizarea, s-au înnoit termenele, dar după cum se mişcă lucrurile se vor reînnoi şi la anul viitor. Când s-a discutat noua politică bugetar-fiscală s-a lăsat pe dinafară taxa rutieră, susţinându-se că în cazul acesteia se va adopta o lege separată. Taxa rutieră se strânge la nivel central şi e problema de achiziţii mari, de contracte  bănoase cu comisioane grase. Cum să dea banii primăriilor şi să piardă o sursă atât de importantă de autoritate, influenţă şi venit? ”

 În ceea ce privește posibilitatea  de a aplica la finanţări europene pentru proiecte mai mici, cum ar fi reparaţia drumurilor, a grădiniţelor, şcolilor, primarii menționează că, pe fundalul unui buget auster, acestea sunt o salvare: ”În prezent se derulează în Găgăuzia şi Taraclia programul SART de 5 milioane de euro şi pentru anul viitor am obţinut 2 milioane de lei pentru reparaţia drumurilor şi a trotuarelor. În Comrat avem 140 de km de drumuri locale şi nici 1 km nu s-a construit în ultimii 40 de ani. Moldovei îi lipsesc drumurile. Cum să vină un investitor să învestească în mediul rural dacă infrastructura e la pământ? Plus la asta avem o ţară unde legile nu funcţionează, legi care se aplică pentru unii, dar nu şi pentru alţii sau legi pentru interese înguste a unor persoane sau partide. Şi avem prea multe structuri de control. Am mai câştigat un proiect USAID pentru modernizarea activităţii gunoierilor prin procurarea a 500 de pubele şi  a două maşini pentru colectarea gunoiului şi un sistem de colectare a banilor şi un alt proiect pentru iluminatul stradal tot cu USAID  şi o serie de proiecte finanţate de TIKA, Turcia printre care construcţia unei grădiniţe cu regim de funcţionare de 24 de ore. Am primit nişte maşini, o ambulanță, şi din Rusia, anul acesta. Ne-a ajutat şi România prin intermediul FISMA, cu mobilierul pentru o grădiniţă şi tot cu România derulăm un program pentru îmbunătăţirea studiului limbii române în şcoală.”, adaugă Anastasov.

Edilul de Feștelița spune, la rândul său, că în toate aceste patru mandate la cârma localității, satul a supraviețuit pe bani europeni, dar s-a bucurat că a fost o stabilitate din 2009 încoace: ”Sperăm şi în continuare la stabilitate pentru că pe alţi bani decât cei din fondurile europene nu ne putem baza. Am văzut la Ministerul Finanţelor o listă de donatori care a fost blocată din cauza instabilităţii politice din ţară. Sperăm că după alegerile prezidenţiale stabilitatea politică va fi restabilită  şi vor fi reluate tratativele cu partenerii de dezvoltare, pentru că altă cale nu există. O comunicare eficientă cu oamenii care au locuit peste hotare, cu cei care vin sau se întorc să-şi petreacă concediile în Moldova, reluarea discuţiilor cu donatorii externi şi respectarea angajamentelor asumate faţă partenerii de dezvoltare, o politică fără duble standarde, o politică clară pentru oricare dintre reprezentanţii şi membrii APL. Dublele standarde în aplicarea legilor dărâmă încrederea cetăţenilor în stat şi în  structurile sale!”