La 5 și 6 septembrie, la Kiev, Ucraina s-au reunit reprezentanți ai asociațiilor autorităților locale din țările Europei de Sud-Est, membri ai PLARFORMA – organizație pan-europeană de pe lângă Consiliul Municipalităților și Regiunilor din Europa și NALAS – rețeaua asociațiilor autorităților locale din sud-estul Europei, reprezentanți ai UE, Comitetului Regiunilor și CEMR. Subiectele abordate în cadrul evenimentului ce s-a desfășurat în incinta Primăriei orașului Kiev au fost descentralizarea și reforma administrației publice locale în cele trei țări-membre ale Parteneriatului Estic, semnatare ale Acordului de asociere: Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Aceste state au fost reprezentate de către directorii executivi ai asociațiilor autorităților locale care au făcut o retrospectivă a situației existente în acest domeniu. De asemenea, au fost abordate relațiile dintre aceste asociații și partenerii de dezvoltare, dar și rolul dialogului instituționalizat în promovarea reformelor din aceste regiuni. Totodată, a fost prezentată reforma care are loc în Ucraina, fiind scoase în evidență carențele din cadrul acestui proces. Participanții la eveniment au luat cunoștință cu instrumentele de monitorizare și de evaluare a procesului de descentralizare din Sud-Estul Europei, elaborate de către experții NALAS în urma realizării mai multor studii, stabilind astfel care este gradul de descentralizare în țările din această zonă a Europei, cum ar fi România, Bulgaria, Albania, dar și Republica Moldova. Potrivit directorului executiv Viorel Furdui, reprezentantul CALM la conferința regională de la Kiev, acestea sunt niște instrumente foarte utile în dialogul autorităților locale cu factorii de decizie din țările lor, pentru a demonstra unde suntem.
Preluarea unor anumite modele nu este cea mai bună soluție
„Principala concluzie pe care am desprins-o în rezultatul acestei vizite este că toate aceste trei țări, în mare parte, au o evoluție specifică și diversă. Încă o dată se confirmă faptul că preluarea unor anumite modele nu este cea mai bună soluție. Directorul executiv al CALM a explicat că din punct de vedere conceptual și al experienței în efectuarea reformelor, comparativ cu cele două state, Republica Moldova are o experiență bogată. „În statul nostru de 25 de ani au început reformele în domeniul administrației publice locale, la noi se vorbește de mai mult timp despre Carta Europeană a autonomiei locale, despre sensul prevederilor din acest document. De asemenea, Constituția prevede descentralizarea și autonomia locală, am făcut multe reforme, inclusiv unii pași înainte, alții înapoi etc.
Marea problemă a Republicii Moldova este la capitolul de implementare a acestor reforme
Viorel Furdui a fost de părere că în raport cu vecinii noștri, pe domeniul conceptual și al mentalității noi am avansat foarte mult, deoarece Ucraina a început recent aceste reforme. Georgia are mai multă experiență în această privință, dar acolo e un alt specific. „Marea problemă a Republicii Moldova este implementarea acestor reforme, prea multe lucruri rămân doar la nivel de declarații, legi, programe guvernamentale, aceste lucruri fiind reconfirmate și în raportul Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei din aprilie 2019. A doua problemă majoră a RM este lipsa descentralizării financiare. Experiența demonstrează că pe parcursul a zeci de ani s-au transferat către APL multe obligații, nu însă și instrumentele, în special cele financiare, pentru a putea fi executate.
E mult mai ușor să controlezi politic un număr mic de autorități locale
Directorul executiv al CALM a amintit că în Georgia s-a făcut o reformă administrativă radicală, numărul celor circa 800 de unități administrativ teritoriale reducându-se la 60. „Ca rezultat s-au centralizat enorm lucrurile din punct de vedere administrativ, financiar, economic, au fost îndepărtate serviciile de cetățeni. Deși cineva încearcă până acum să aducă această țară drept exemplu, acolo cum se schimbă puterea, 99% din primari și reprezentanții Consiliilor devin membri ai partidului care a câștigat alegerile, adică a dispărut diversitatea politică la nivel local, deoarece e mult mai ușor să controlezi un număr mult mai mic de autorități locale. O altă problemă majoră este că în rezultatul acestei reforme, în Georgia a suferit foarte mult mediul rural. Un asemenea model nu este unul viabil pentru RM, deoarece peste 50% din populația statului nostru locuiește în mediul rural, a fost de părere Viorel Furdui.
În cazul Ucrainei s-a ales strategia de amalgamare voluntară, observându-se și unele tendințe pozitive. Totuși, în cadrul evenimentului de la Kiev, unii primari de orașe și-au exprimat marea îngrijorare în legătură cu realizarea acestei reforme și întârzierea unor anumite procese promise. „La această etapă există o mare neconcordanță între această reformă și descentralizarea financiară, dar și a procesului de delimitare a terenurilor, transferurilor terenurilor în proprietatea administrației locale, probleme la modul de acordare a unor subvenții, mărimea acestora fiind negociabilă și astfel existând spațiu mare de manevră pentru influența politicului. Un alt regres pe care RM l-a depășit mulți ani în urmă este că în Ucraina terenurile nu se dau în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, ele fiind doar administrate de către APL
În aceste țări descentralizarea trebuie să devină un element fundamental
Potrivit directorului executiv al CALM, concluzia ar fi că unele elemente ar putea fi preluate și dintr-o țară și din cealaltă dar, cu siguranță, fiecare stat are de parcurs calea sa, fiind necesar un dialog foarte serios între diferiți actori, pentru a ajunge la un consens general privind direcția în care trebuie să ne mișcăm în domeniul reformei administrației publice locale. „Este important să conștientizăm și faptul că fără o adevărată administrație publică locală, fără o atenție deosebită față de descentralizare și de consolidare a autonomiei locale, pentru aceste state va fi foarte greu de atins alte obiective, inclusiv de dezvoltare economică și socială. Acest mesaj a fost reiterat de către Viorel Furdui în cadrul reuniunii reprezentanților asociațiilor APL din Europa de Sud-Est, directorul executiv subliniind faptul că pentru țările din Parteneriatul Estic, cu o centralizare excesivă, ca urmare a trecutului lor din Uniunea Sovietică, descentralizarea trebuie să devină un element fundamental, alături de justiție, lupta cu corupția, drepturile omului, mass-media etc.
„Din păcate, observăm în relația noastră cu partenerii de dezvoltare că domenii precum reforma administrației publice locale și descentralizarea sunt pe plan secundar, iar acest lucru influențează negativ modul cum evoluează lucrurile în țările noastre. Pentru că UE, SUA, Germania sau alți parteneri nu atrag suficientă atenție asupra acestor aspecte în relația cu guvernele naționale și guvernele naționale vor continua să considere că acestea sunt domenii mai puțin importante în procesul de democratizare și dezvoltare a țărilor. În rezultat avem exemplul RM, unde de zeci de ani nu se implementează reformele și totul rămâne la nivel declarativ, fără progrese importante. Avem realitățile din Georgia și Ucraina, a unor reforme nefinalizate, necomplete, iar ca rezultat avem de suferit cu toții, deoarece lucrurile nu evoluează așa cum ne dorim, a punctat Viorel Furdui.
În altă ordine de idei, directorul executiv al CALM a afirmat că reprezentanții autorităților locale din cadrul NALAS și PLATFORMA se întrunesc periodic, tematicile fiind diverse. „În ultimii ani vedem anumite progrese în ceea ce privește atitudinea față de administrația publică locală. Acum un an Parlamentul European a vorbit despre derapajele din domeniul democrației din RM și a recomandat susținerea societății civile și a APL. Este destul de semnificativ acest lucru. Totodată, se vorbește tot mai des despre accesul direct la mai multe fonduri europene și diversificarea acestora pentru APL, fără implicarea prea mare a guvernelor naționale. Observăm că tot mai mulți donatori încearcă să meargă direct către APL. În ultimii ani USAID, PNUD implementează diverse proiecte cu APL din RM. În curând și Elveția va coopera cu APL. Sunt niște rezultate care se datorează în mare parte unor activități și participării, inclusiv a CALM-ul, în cadrul acestor procese din afara RM. Viorel Furdui a menționat că sunt anumite schimbări la nivel de mentalitate, dar și în relațiile cu partenerii noștri de dezvoltare. „NALAS, PLATFORMA, dar și Consiliul Municipalităților și Regiunilor din Europa au anumite structuri care se ocupă de elaborarea diferitor tipuri de instrumente. De exemplu, se elaborează rapoarte comparative pe descentralizarea financiară în țările din Sud-Estul Europei, iar CALM a utilizat acest raport în comunicarea cu Guvernul, dar și cu societatea, argumentând că RM stă foarte prost la acest capitol, cu venituri proprii modeste, cu capacitate administrativă, financiară foarte limitată etc. Acest lucru ne permite să deschidem ochii guvernanților noștri pentru a întreprinde măsurile necesare. Efecte și rezultate sunt, rămâne să le fructificăm împreună cu colegii noștri din regiune, a adăugat directorul executiv al CALM.
În 2020 CALM va deține președinția NALAS
Amintim că în 2020 CALM-ul va prelua președinția rotativă a asociației autorităților locale din sud-estul Europei NALAS. Este o mare responsabilitate și o onoare pentru Republica Moldova, astfel de evenimente având loc o dată la zece ani. Astfel, pe parcursul anului 2020 adunarea generală a NALAS, dar și alte activități se vor desfășura în Republica Moldova, anume datorită deținerii președinției acestei organizații de către CALM. „Va fi o oportunitate de a promova toate aceste instrumente în raport cu administrația centrală, de a face mai bine cunoscută activitatea NALAS, dar și care sunt beneficiile țărilor-membre ale acestei organizații. Acest lucru înseamnă mai multă vizibilitate și cunoaștere a Republicii Moldova, a situației care există în statul nostru în raport cu celelalte țări membre din Sud-Estul Europei care, fie au statut de țări-membre ale Uniunii Europene, fie au statut de țări-candidate pentru aderarea la UE.
Viorel Furdui a scos în evidență faptul că deținând președinția NALAS, Republica Moldova ar putea să aibă o mai bună comunicare cu principalul nostru partener de dezvoltare – Uniunea Europeană. „În afară de aceasta, noi, reprezentanții APL, vom avea posibilitatea să aducem la cunoștință obiectivele noastre înalților demnitari cu funcții de răspundere ai UE care vor veni la Chișinău, care sunt viziunile noastre privind integrarea în acest circuit de dezvoltare a comunităților noastre locale. De asemenea, vom avea și mai multe oportunități de a promova dezideratele noastre de ani de zile: mai multă autonomie locală, mai multe fonduri pentru autoritățile publice locale, dar și schimburi de experiență, cunoștințe, ceea ce ne va ajuta să ne apropiem de standardele europene, acestea fiind și aspirațiile majorității autorităților locale din Republica Moldova.
Serviciul de Comunicare al CALM
