Orașele și satele din R. Moldova vor trece printr-un proces de amalgamare și, în cazul în care primăriile vor putea prelua competențele raioanelor, cele din urmă ar putea să dispară. Cel puțin asta prevede noua strategie privind reforma administrației publice.
Proiectul Strategiei de reformă a administrației publice din R. Moldova pentru anii 2023-2030 a fost prezentat și consultat cu autoritățile locale săptămâna trecută. Capitolul care a stârnit cele mai multe discuții în spațiul public ține de soarta primăriilor și raioanelor.
În primul rând, autoritățile propun ca satele sau comunele, orașele sau municipiile să fie absorbite de o localitate din apropiere, mai puternică din punct de vedere al capacităților administrative, formând astfel o unitate administrativă teritorială (UAT) nouă. Acest proces este numit „amalgamare” și ar trebui să aibă loc voluntar până în anul 2027.
Ca să fie creată, o unitate administrativ teritorială ar trebui:
- să aibă cel puțin 3.000 de locuitori;
- să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi;
- distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km;
- primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Pentru a stimula acest proces, autoritățile promit primăriilor salarii mai mari, granturi pentru dezvoltarea infrastructurii, acces mai mare la fondurile alocate prin programe naționale și europene și sprijin financiar pentru transformarea organizațională și creșterea capacității de administrare.
Reprezentant CALM: „Amalgamarea nu este un panaceu”
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a spus Europei Libere că strategia ridică multe întrebări privind modul în care vor fi aplicate anumite prevederi. Potrivit lui, aceasta nu se pliază pe realitățile din R. Moldova și a fost elaborată „într-un mod discret”, fără implicarea autorităților locale.
Furdui remarcă faptul că termenul acestei strategii (7 ani) depășește perioada de aflare la conducere a actualei guvernări. „Aceasta este o întrebare care ni se pare relevantă, pentru că problema principală a R. Moldova a fost dintotdeauna nu faptul că ne lipsesc strategii, dar că acestea nu sunt implementate”, a explicat directorul executiv al CALM.
Viorel Furdui nu crede că reducerea unităților administrativ-teritoriale reprezintă soluția magică pentru toate problemele localităților. El susține că e nevoie de mulți bani, pentru că localitățile respective au nevoie de drumuri, de servicii de apă și canalizare, pentru a se uni. „Amalgamarea voluntară nu este un panaceu pentru problemele invocate în această strategie”, spune Furdui.
Primar: „Noi toți suntem rânzoși, noi toți vrem să fim nacealnici”
Și unii reprezentanți ai autorităților locale nu sunt optimiști referitor la rezultatele amalgamării. Primarul comunei Budești, din municipiul Chișinău, Nina Costiuc, a declarat, la consultările din 15 februarie, că primăriile și până acum au avut posibilitatea de a se comasa.
N-o să meargă. Noi toți vrem primării, noi toți vrem să fim nacealnici, să avem primăria noastră…
„Noi toți suntem de aici, din R. Moldova, și cunoaștem caracterul nostru. Să nu ne ascundem după cineva sau după perete. N-o să meargă. Noi toți suntem rânzoși. Noi toți vrem primării, noi toți vrem să fim nacealnici, să avem primăria noastră, cât de mititică ar fi. De bunăvoie, n-o să meargă. Cine-i mai sărac și nu are venituri, nu are agenți economici, poate, o să vrea să se unească cu cineva mai puternic. Dar cel puternic o să vrea? Nu știu. Să aibă o căruță adăugătoare în spate, s-o târâie…”, a afirmat Nina Costiuc.
În opinia lui Viorel Furdui, autoritățile ar trebui să se concentreze pe probleme concrete: alocarea resurselor pentru creșterea capacității de administrare și atragerea de fonduri, calificarea profesională, garanțiile sociale, condițiile de muncă și remunerarea funcționarilor.
În același timp, reprezentantul CALM crede că problema care trebuie soluționată cel mai urgent și care, în mare parte, împiedică administrația publică locală să se dezvolte se referă la statutul raioanelor, care „nu aduc plus valoare și consumă resurse enorme”.
„Dacă până la alegerile locale din toamnă nu se iau niște decizii importante și având în vedere că intrăm în niște turbulențe electorale în următorii ani, există o probabilitate foarte mare ca să rămânem în situația în care suntem acum”, a mai afirmat Viorel Furdui.
Expert: Alegerile din 2025 ar putea opri reforma
Potrivit strategiei, amalgamarea voluntară se va face până la sfârșitul anului 2026, iar ulterior, în funcție de rezultatele obținute, acest proces va fi reglementat prin lege.
„Dacă amalgamarea UAT de nivelul întâi atinge un prag critic, constituindu-se autorități locale capabile să îndeplinească toate competențele prevăzute de lege, atunci existența raioanelor în forma actuală devine de prisos. Aceasta deschide calea pentru consolidarea treptată a unui nivel doi (regional) de administrație publică locală, care va putea planifica, coordona și gestiona dezvoltarea regională”, se arată în strategie.
Expertul din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Adrian Ermurachi, susține că, în acest fel, guvernarea vrea să testeze amalgamarea ca să știe cum să procedeze mai departe.
80% din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi deja și-au pierdut relevanța și rolul…
„Din punctul meu de vedere, 80% din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi deja și-au pierdut relevanța și rolul. Dacă autoritățile publice locale de nivelul întâi pot să preia competențele pe domeniul social, pe domeniul educației și alte competențe pe care le mai au astăzi raioanele, atunci se pot descurca 100% fără raioane. Asta vrea să spună strategia”, a explicat Europei Libere expertul IPRE.
Proiectul prevede că reorganizările vor fi făcute în baza actualelor regiuni de dezvoltare:
- Regiunea Administrativă Nord – cu municipiul Bălți și raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei, Soroca;
- Regiunea Administrativă Centru – cu raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești, Ungheni;
- Regiunea Administrativă Sud – cu raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă, Taraclia;
- Autonomia Găgăuzia;
- Municipiul Chișinău;
- Unitatea Teritorială Nistru, statutul căreia va fi stabilit în cadrul procesului de negocieri în problema transnistreană, dintre cele două maluri ale Nistrului.
În opinia lui Adrian Ermurachi, reforma primăriilor și cea a raioanelor ar trebui să aibă loc concomitent, iar mersul lor depinde de rezultatele alegerilor parlamentare din 2025.
„În cazul în care alte partide, cu o altă viziune la acest capitol, vor forma guvernul, atunci există riscul și probabilitatea foarte mare că reforma administrației publice nu va putea fi dusă până la capăt, ceea ce, în opinia mea, este mai rău decât să n-o începem. Și noi am auzit deja voci din alte partide care sunt împotriva acestei reforme”, a declarat Ermurachi.
Președinții de raioane care fac parte din Partidul Socialiștilor au criticat reforma. Ei spun că aceasta înseamnă, de fapt, „centralizarea puterii în mâinile majorității de la guvernare” și contravine standardelor europene.
