Audio

Cea mai penibilă situație este anume în bugetele locale, ponderea acestora în bugetul național este mereu în scădere. Impozitele (veniturile) în bugetul de stat cresc, iar bugetele (veniturile ) locale descresc! Ceea ce înseamnă în realitate o centralizare tot mai accentuată!

Amnistia fiscală, modificările în legislația fiscală aprobate de Parlament, dar și sistarea asistenței macrofinanciare din partea Uniunii Europene au constituit subiectul unui interviu cu expertul în domeniu economic Viorel Gâbru, în cadrul emisiunii „La înălțime cu CALM.

Amnistia fiscală este un subiect discutat foarte mult în societate…

Viorel Gârbu: Partea legată de amnistia fiscală este una foarte sensibilă, acest lucru a fost demonstrat și în anul 2016, atunci când a avut loc prima inițiativă de acest fel, care a fost criticată de comunitatea internațională, dar și de societatea civilă din Republica Moldova. Este regretabil faptul că Parlamentul a decis să avanseze pe această dimensiune, care ne poate afecta atât starea lucrurilor la nivel intern, cât și relațiile RM pe plan internațional, a percepțiilor comunității internaționale. Cu regret, într-un final, cetățeanul este educat că acei care nu plătesc taxe sunt mereu în câștig, iar cei care sunt buni plătitori sunt penalizați de autorități. Acest gen de abordări sunt foarte nefericite. În ceea ce privește reforma fiscală, acest lucru este salutabil, deoarece autoritățile vin să reducă presiunea fiscală asupra cetățeanului, ceea ce nu poate decât să ne bucure. În același timp, să nu uităm că funcția de bază a statului este cea de redistribuire a finanțelor publice. În acest sens, statul nu trebuie doar să încaseze taxe mici, dar are și alte responsabilități în domenii precum cel social, al educației, protecția sănătății, a persoanelor vulnerabile și a celor în etate și cunoaștem că statul nu se descurcă foarte bine pe aceste dimensiuni. Avem pensii și salarii mici, necesități enorme în toate aceste domenii. Pe lângă aceasta, statul trebuie să găsească posibilitatea să crească performanța nu doar în domeniul social, dar și în cel de dezvoltare economică. Altfel, ne putem trezi că plătim taxe mici, dar statul RM va avea de suferit ca imagine.

În urma acestor reforme, autoritățile publice locale vor avea de câștigat sau de pierdut?

Viorel Gârbu: Aceste reforme nu au fost discutate suficient în societate, din acest motiv, la această etapă este foarte greu să înțelegi care va fi impactul. Așteptările autorităților centrale sunt optimiste, dar e obligația lor să aibă această abordare. Modul în care evoluează APL trebuie văzut în ansamblu. În acest context, este bine să menționăm faptul că în RM nu s-a reușit să se ajungă la o descentralizare financiară reală. De aceea, indiferent de toate aceste ajustări, chiar și dacă reforma respectivă va avea un impact pozitiv, aceasta oricum nu soluționează problema cu care se confruntă APL. Dacă analizăm cum evoluează bugetele locale, componente ale bugetului public național, atestăm că cea mai penibilă situație este anume în bugetele locale, ponderea acestora în bugetul național este mereu în scădere. Impozitele (veniturile ) în bugetul de stat cresc, iar bugetele (veniturile ) locale descresc! Ceea ce înseamnă în realitate o centralizare tot mai accentuată!

 cea mai penibilă situație este anume în bugetele locale, iar ponderea acestora este mereu în scădere. Impozitele în bugetul național cresc, iar bugetele locale descresc, de aceea, problema este mai amplă și necesită o soluționare cât mai rapidă.

Cum credeți, de ce nu s-a reușit implementarea reformei descentralizării financiare?

Viorel Gârbu: Regretabil, dar autoritățile văd relația între APC și APL ca fiind una de confruntare, mereu a dominat factorul politic, dar și speculațiile și capacitatea APC să determine un anumit comportament la nivel localEste bine să înțelegem faptul că noi toți suntem parte a bugetelor locale, toți trăim într-o anumită localitate, iar bugetul de stat este unul sintetic, care este plasat pe bugetele care se formează la nivel local, valoarea adăugată fiind generată la nivel local. Dacă ne dorim o democrație autentică, deciziile trebuie luate de jos în sus. Regretabil, dar deși a trecut o perioadă foarte lungă de timp de când ne-am desprins de Uniunea Sovietică, autoritățile continuă să aibă o abordare sovietică (totalitară și centralistă). Autoritățile vor să determine la nivel central orice comportament de la nivelul local. Este o abordare și un mod de gândire nedemocratic și acest lucru, din păcate, nu se schimbă. Chiar dacă opoziția critică vehement autoritățile pentru acest gen de comportament, atunci când ajunge la putere se comportă de o manieră similară. Este comod și facil pentru opoziție să abuzeze de acele scheme puse în aplicare de cei care au fost anterior la guvernare.

Sunt și state care au reușit să se debaraseze de această mentalitate, deși au trecut și ele prin acest regim sovietic…

Viorel Gârbu: Republica Moldova dă dovadă de o performanță foarte proastă nu doar în acest aspect. Suntem un stat care înregistrează carențe în mai multe aspecte. Economia a rămas în urmă, identitatea națională încă mai este discutată, ș.a.m.d.

Uniunea Europeană a anunțat că va bloca finanțările macro-financiar de care beneficiază bugetul de stat. Cum ne va afecta acest lucru?

Viorel Gârbu: Acest lucru ne afectează la nivel de imagine. Ajutorul macrofinanciar vorbea despre încrederea UE în capacitățile noastre și recunoașterea anumitor progrese în dezvoltarea RM. Faptul că UE a blocat acest ajutor ne afectează nu atât din punct de vedere financiar, cât din punct de vedere al imaginii și al constatării lipsei de progres. Atestăm faptul că am regresat și suntem apreciați negativ de către UE. UE va continua să asiste RM, într-o formă sau alta, doar că instrumentele vor fi altele. Cel mai probabil, UE va schimba dialogul cu autoritățile centrale pe dialogul cu alți factori de decizie, mai mici, cum ar fi societatea civilă, cetățenii, sau chiar APL, evitând puterea centrală, deoarece prin comportamentul său aceasta s-a discreditat, lucru recunoscut la nivelul UE.

Reprezentanții APL susțin că ar fi mult mai bine ca finanțările să vină direct către APL, nu prin intermediul puterii centrale…

Viorel Gârbu: Asistența macrofinanciară înseamnă schimbul de politici, iar politicile oricum se fac la nivel central. Totuși, mijloacele și fondurile pe care UE le alocă RM ar putea să rămână la un nivel constant, doar că instrumentul de alocare al acestora se va schimba. Acele fonduri pe care le ratează bugetul central ar putea fi alocate în cadrul unor proiecte sectoriale pe care UE le implementează la nivel local. Vorbim despre dezvoltarea infrastructurii, apă și canalizare, a mediului de afaceri ș.a.m.d. Avem un calificativ negativ dat de UE privind performanța Guvernului și Parlamentului, instituții ce reprezintă statul, iar noi trebuie să progresăm ca să revenim la normalitate. Totuși, UE va continua și pe viitor să determine schimbările în RM, fiindcă noi continuăm să primim asistență de la UE.

Departamentul de Comunicare al CALM

Imprimare