Studiul „Indicatorii de descentralizare fiscală în regiunea Europei de Sud-Est pentru perioada anilor 2006-2017” a fost elaborat de NALAS – organizație ce întrunește reprezentanți ai autorităților locale din mai multe state ale Europei Centrale și de Est, Republica Moldova fiind parte a acestei instituții. Expertul CALM Viorel Gîrbu a analizat datele studiului și ne oferă explicații despre rezultatele pe care le înregistrează Republica Moldova la capitolul autonomie locală și financiară.
De ce este important acest studiu?
Viorel Gîrbu: Este un studiu care aduce mai multă lumină în ceea ce privește evoluțiile ce au loc în domeniul administrației locale din toată regiunea. Este o viziune de ansamblu cu concluzii privind schimbările care au loc în acest domeniu. Din acest motiv și perioada examinată este mai mare, fiindcă de la un an la altul schimbările pot fi nesemnificative, motivate de factori secundari. Atunci când vorbim de o perioadă mai lungă de timp, în acest caz e vorba de aproape zece ani, schimbările nu pot fi catalogate ca fiind subiective, ci denotă anumite schimbări de esență care au loc în regiune.
Dacă vorbim despre Republica Moldova, lucrurile au evoluat, sau regresăm la anumite capitole?
Viorel Gîrbu: Evoluții sunt, doar că negative. Regresul îl constatăm din perspectiva finanțelor publice, capitol la care economia locală a înregistrat un pas înapoi și nu s-a dezvoltat. E bine să amintim că Republica Moldova a avut o Strategie de descentralizare, document ce a expirat în anul 2018. Mai multe componente din strategie au fost implementate, descentralizarea financiară însă nu a avut loc. În anul 2013, autoritățile statului au aprobat amendamente la Legea privind finanțele locale dar, așa cum arată realitatea, aceste amendamente, fiind doar parțiale, au produs un efect negativ iar, ca rezultat, în prezent, autoritățile locale se confruntă cu situații mai proaste decât în 2011.
Înțelegem că au fost reduse veniturile autorităților locale…
Viorel Gîrbu: Dacă e să ne uităm la modul cum evoluează veniturile și cheltuielile APL în PIB, pe o perioadă mai lungă de timp, observăm o stagnare sau chiar o diminuare. Dar, în același timp, indicatorul care ne interesează mai mult ține de libertatea în utilizarea mijloacelor de care dispun autoritățile locale. Dacă analizăm ca pondere în PIB a cheltuielilor autorităților locale, la acest indicator statul nostru nu are o poziție atât de rea, ceea ce ne interesează este ponderea în PIB a veniturilor proprii, adică veniturile care sunt încasate de autoritățile locale și cele care sunt utilizate așa cum decid autoritățile care sunt alese de populație la nivelul fiecărei localități. La acest capitol se înregistrează un regres semnificativ. Regiunea la care ne raportăm nu este cea mai avansată, dar chiar și așa, regretabil, suntem codași la o serie de indicatori.
Care ar fi aceste venituri în cifre?
Viorel Gîrbu: Ca pondere în PIB, veniturile și cheltuielile autorităților locale sunt de circa 8-9%. În regiune, veniturile proprii pentru autoritățile locale reprezintă circa o treime, pe când în statul nostru acestea reprezintă circa 12%, fiind codași și la acest indicator. Și mai urâtă este realitatea atunci când facem o analiză comparativă între veniturile proprii și competențe. Dacă vorbim despre competențele care sunt atribuite APL, numărul acestora este peste media pe care o atestăm în regiune. Aceste competențe necesită a fi realizate în condițiile în care veniturile sunt cele mai mici din întreaga regiune. Veniturile proprii nu sunt mici doar ca pondere din total, dar și ca sumă a valorii absolute. Dacă veniturile proprii ale Sloveniei – liderul din regiunea în care ne aflăm reprezintă peste 300 euro per capita, în Republica Moldova aceste valori sunt de 22 euro per capita. Acestea sunt resursele puse la îndemâna autorităților locale, care pot fi folosite pentru a argumenta și a veni cu anumite aprecieri din partea cetățenilor privind performanța autorităților locale și ele sunt extrem de limitate. Din acest motiv, atunci când cetățenii merg la vot și încearcă să ia o decizie motivată, ei trebuie să înțeleagă că posibilitățile de manevră și volumul resurselor care sunt puse la îndemâna autorităților locale sunt extrem de limitate. Trebuie să fii extrem de profesionist sau un acrobat de talie mondială pentru a reuși să produci performanță în condițiile în care spațiul de manevră este atât de limitat.
Din punctul DVS de vedere, care ar fi soluțiile pentru a depăși această situație?
Viorel Gîrbu: Soluția este una – să realizăm descentralizarea financiară reală, nu una simulată, așa cum s-a întâmplat în Republica Moldova. Regretabil, autoritățile centrale de la noi nu dau dovadă de dorință de a realiza descentralizarea, deoarece acest lucru înseamnă că altcineva va lua decizia privind modul de utilizare a resurselor. În Republica Moldova autoritățile centrale preferă mereu să decidă cum să fie utilizate resursele. Acest lucru s-a manifestat extrem de negativ. Chiar și recent, dacă ne amintim de evenimentele care s-au petrecut pe durata campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, am atestat chiar și din partea Executivului faptul că s-au întreprins mai multe măsuri ce sunt în competența autorităților locale. Efectiv, autoritățile centrale folosesc autoritățile locale doar ca o platformă pentru a-și promova interesele proprii, iar după alegeri acestea sunt uitate. Trebuie să depășim această etapă, autoritățile centrale nu trebuie să fie atât de centrate pe resurse, ci pe crearea unui cadru benefic, nu pentru cheltuirea banilor. Banii trebuie să fie gestionați și cheltuiți de autoritățile locale, așa cum este firesc și așa cum se întâmplă în toate țările lumii, în special în cele de pe continentul european, acolo unde sunt cele mai frumoase valori la care noi ne aliniem ca țară.
Vă mulțumim!
