Programul Comunitatea Mea și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) au organizat vineri, 27 noiembrie o dezbatere privind sistemul de impozite și taxe locale, accentul fiind pus pe inițiativa Guvernului de a plafona taxele locale. La eveniment au participat experți naționali și internaționali în finanțe publice, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai administrației publice din România, Consiliului Europei, Expert-Grup, Transparency International, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Proiectul Mă Implic etc. Cu excepția reprezentanților Ministerului Finanțelor, toți vorbitori s-au expus împotriva plafonării taxelor locale.
Directorul Programului Comunitatea Mea Daniel Șerban: „Ne dorim să avem o transparență mai mare a actului de decizie guvernamental”
În debutul evenimentului, directorul programului Comunitatea Mea Daniel Șerban a subliniat că această întâlnire este o continuare a discuțiilor din luna octombrie, atunci când aproape 200 de reprezentanți ai APL și Ministerului Finanțelor au discutat despre politica fiscală și vamală pentru anul 2021, dar și anumite aspecte care stârnesc dezbateri. „Subiectul plafonării taxelor locale este fierbinte și noi, reprezentanții Programului Comunitatea Mea, finanțat de USAID, ne dorim să sprijinim un dialog instituționalizat, în speranța că vom găsi un numitor comun care să contribuie la o mai mare transparență a actului de decizie la nivel guvernamental.”
Secretarul de Stat Dorel Noroc: „Inițiativa de a plafona taxele locale aparține mediului de afaceri”
Secretarul de Stat Dorel Noroc a prezentat măsurile ce vizează taxele locale în politica fiscală și vamală pentru anul 2021, declarând că inițiativa de a plafona taxele locale aparține mediului de afaceri și anumitor asociații de business, iar ceea ce își propune Ministerul Finanțelor este de a crea o predictibilitate în ceea ce privește taxa maximă locală pe care o vor putea suporta agenții economici.
Veaceslav Negruța, Transparency International: „Din stabilirea plafoanelor vor fi câțiva beneficiari și statul nu se regăsește printre ei”
Fostul Ministru al Finanțelor, expertul Transparency International Veaceslav Negruța a afirmat că în acest caz Ministerul Finanțelor este folosit ca platformă de promovare, inițiativa de a plafona taxele locale vine din altă parte. „Din stabilirea plafoanelor vor fi câțiva beneficiari și ei pot fi numărați pe degete. Numele lor este foarte bine cunoscut deoarece doar anumite categorii de activități erau aducătoare de venituri pentru APL. Ministerul Finanțelor promovează anumite interese în detrimentul interesului public și al APL, care sunt și parteneri ai APC.”
Veaceslav Negruța a îndemnat Ministerul Finanțelor să lasă APL să aibă marja de politică fiscală prin care să atragă sau să respingă anumite activități. „Dacă APL consideră că această activitate poate aduce venituri iar interesul agentului economic este de a fi prezent în acea localitate, atunci se va găsi un numitor comun. Dacă însă APL vor fi dezinteresate să aducă jocuri de noroc și de altă natură în localitățile lor pentru a-și proteja localnicii, atunci iarăși trebuie să lăsăm la discreția APL să decidă cum să procedeze. Potrivit fostului Ministru al Finanțelor, se creează impresia că autoritățile centrale nu vor face niciun pas înapoi la capitolul plafonare, deși pe acest segment nu există niciun argument plauzibil. „Să nu uităm că APL au considerat acum niște ani că eliminarea plafoanelor a fost un pas important în calea spre descentralizare și autonomie locală și ar fi greșit ca acum să se facă mai mulți pași înapoi.”
Secretarul de Stat Dorel Noroc a respins acuzațiile că cineva și-ar promova interesele prin intermediul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Budianschi, Expert-Grup: „De ce Guvernul consideră că este bine să spună cu cât poate să-și vândă APL proprietatea?”
Dumitru Budianschi a amintit că Expert-Group a recomandat să fie excluse aceste propuneri de plafonare a taxelor locale pentru anul viitor. „Se creează impresia că s-a făcut o problemă pe loc gol. De ce să nu facem un pas înapoi și să retragem acest subiect cu plafonarea, să așezăm la o masă de dialog businessul cu APL și să identificăm instrumentele suplimentare de a contrabalansa abuzurile APL, că ele pot exista și apare problema cum să le lichidăm?”
Totodată, potrivit lui Dumitru Budianschi, mai există o problemă care trebuie soluționată înainte de a avansa cu această inițiativă. Este nevoie de a face ordine în trei noțiuni: cea de impozit, cea de plată și cea de plată pentru servicii. „Eu nu înțeleg, de exemplu, de ce trebuie să fie taxă pentru piață, parcaj sau salubrizare? APL sunt reglementatorii acestui business, de ce ar trebui de la centru să se intervină în acest proces?” Expertul a mai afirmat că în cazul taxei pentru simbolica locală există două situații total diferite. Una este când o localitate ar fi bucuroasă ca cineva să-i preia denumirea și să o promoveze. Cu totul altceva e când denumirea localității este atât de cunoscută încât niciun fel de taxă nu poate să acopere costul real al acestei proprietăți. „Taxa pentru simbolica locală este una pe o proprietate a localității. De ce Guvernul consideră că este bine să spună cu cât poate să-și vândă APL această proprietate? Clarificarea acestor subiecte ar ajuta foarte mult să aflăm până unde este posibilitatea de reglementare a businessului la nivel local și până unde este a celui ce vizează taxele și politicile generale de stat.” În acest sens, Dumitru Budianschi a amintit că toate serviciile locale sunt competența pe deplin a APL și a întrebat de ce Guvernul ar trebui să intervină în acest proces.
Iulian Rusu, Institutul pentru Politici și Reforme Europene: „Nu la nivel central trebuie să se decidă care sunt necesitățile la nivel local”
Și Iulian Rusu, director executiv adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene a considerat un exercițiu prematur plafonarea taxelor locale. „Nu înțelegem de unde există această grabă de a introduce acum plafonările, fără ca ele să fie justificate. Este binevenit să discutăm despre o autonomie mult mai largă pentru APL. Există alte instrumente care constrâng APL de a aplica taxe normal de mari sau foarte mici.” Iulian Rusu a explicat că dacă taxele sunt prea mari, localitatea înțelege foarte bine că va descuraja investițiile. „Sunt localități care își pot permite să ridice aceste taxe, fără a suporta anumite consecințe și acest lucru asigură autonomia fiscală necesară APL, ceea ce nu neapărat este un lucru rău. Pe de altă parte, sunt localități care vor să crească numărul de locuitori în termen mediu și sunt încurajate, dacă dispun de suficiente venituri financiare, să micșoreze aceste taxe.” Expertul este de părere că nu la nivel central trebuie să se decidă care sunt necesitățile la nivel local și cum APL trebuie să-și pună în aplicare strategiile de dezvoltare de la nivel local. „Situația economică este foarte diferită de la o localitate la alta, precum și oportunitățile de desfășurare a afacerilor și nu trebuie să constrângem APL într-un singur cadru pe care ei să-l aplice la formarea finanțelor lor locale.”
Viorel Furdui, CALM: „Guvernul atentează la dreptul APL de a fi stăpâne la ele în teritoriu”
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a menționat că Congresul Autorităților Locale este deschis pentru dialog și și-a exprimat regretul că nu s-a reușit în mod instituționalizat să fie discutate toate aceste aspecte. „Considerăm că problema-cheie constă în întrebarea dacă plafonarea este constituțională. Ministerul Finanțelor greșește în încercarea de a demonstra că Curtea Constituțională a pus la bază alte temeiuri decât cele de fond.” Totodată, Viorel Furdui a accentuat că această inițiativă a venit fără a avea avizul Ministerului Justiției. „Din ceea ce a menționat secretarul de stat este evident faptul că această măsură nici pe departe nu protejează businessul dar, dimpotrivă, poate să devină o povară pentru mediul de afaceri, pentru că plafoanele pe unele componente sugerează anumite acțiuni pentru APL.” Totodată, directorul executiv al CALM a afirmat că această plafonare aduce prejudicii mai multor comunități locale și a întrebat dacă Ministerul Finanțelor este gata să acopere aceste pierderi anuale. Viorel Furdui a propus Ministerului Finanțelor să nu se grăbească să includă plafonarea în politica bugetar-fiscală pentru anul 2021. „Legislația RM și așa este destul de restrictivă la acest capitol, iar noi trebuie să lucrăm împreună cu Ministerul Finanțelor la metodologie, la regulamente-tip care să fie de ajutor APL și să ne gândim la criteriile de stabilire a taxelor locale.” Viorel Furdui a reiterat că Guvernul atentează la dreptul APL de a fi stăpâne la ele în teritoriu.
Sorin Ioniță, Consiliul Europei: „Benzinarii și păcănelele se mai descurcă și singuri, lăsați-i că nu sunt chiar cele mai bătute de soartă afaceri din RM”
Potrivit expertului Consiliului Europei Sorin Ioniță, sunt două lucruri foarte bizare în această conversație dintre APL și Ministerul Finanțelor. „Impresia mea este că se discută despre un drob de sare, despre un pericol potențial, care urmează să se întâmple în viitor și toți investim energie și timp pentru a discuta ce s-ar întâmpla dacă o primărie înnebunește brusc și începe să impoziteze aiurea două businessuri (înțeleg că e vorba de benzinării și de jocuri de noroc). Argumentele secretarului de stat Dorel Noroc în favoarea plafonării păreau pentru mine unele în defavoarea stabilirii acestora. Secretarul de stat dădea toate argumentele contra politicii pe care vrea să o implementeze, senzația fiind că pe cineva îl mănâncă o gambă, dar în loc să se scarpine trage cu bomba nucleară.” Expertul Consiliului Europei a fost de părere că este periculos faptul este că se încalcă un principiu fundamental al autonomiei locale. „Nu e de glumit cu asta, pentru că odată ce ai creat un impozit local înseamnă că acesta este deținut de autoritatea locală. Nu are rost să se ducă Ministerul Finanțelor peste ei și să facă micro management, ca nu cumva să apară un anumit efect. Autonomia locală înseamnă inclusiv libertatea unor primării de a greși. Trebuie să judecăm proporțional riscul cu măsurile pe care le iei, iar această intervenție a Ministerului Finanțelor este complet disproporționată.” Sorin Ioniță a întrebat ce s-ar întâmpla dacă un primar la un moment dat ar impozita prea mult niște săli de jocuri de noroc. „Poate o să discute proprietarul cu primarul și poate o să se supere și o să plece din acea localitate. Este normal să existe o negociere și la nivel local, nu trebuie să fie reglat totul numai de la Chișinău, din Guvern. Lăsați APL să mai negocieze și ele cu businessul. Uneori greșesc și se întorc înapoi. Din ce s-a expus aici, riscul nu este atât de mare ca să justifici o asemenea măsură și să investești efort politic enorm pentru o chestie mititică.”
Expertul Consiliului Europei Sorin Ioniță a atras atenția asupra faptului că, în schimb, nu se discută deloc o problemă reală, uriașă, care există în toată RM de decenii, cea a subevaluării proprietăților imobiliare, baza fiscală fundamentală a APL peste tot în Europa. „Există evaluări la nivelul anilor 90 și există multe sate unde salariul perceptorului fiscal e mai mare decât banii pe care îi încasează într-un an de pe proprietatea imobiliară. Sunt case cu două etaje impozitate cu doi euro pe an. Nu trebuie să mergem în extreme, dar Codul Fiscal e nerealist pentru că vorbește despre impozitarea la valoarea de piață, iar cu niște criterii tehnice se poate de adus la realitatea de astăzi.” Potrivit expertului, la acest subiect nu există discuții, deși ar viza pe toate cele 900 de primării. „În schimb, Ministerul Finanțelor este foarte preocupat ca acum să se ia în piept cu toate primăriile din Moldova ca să repare două-trei chestii cu două săli de păcănele.” Sorin Ioniță a întrebat dacă aceasta este o problema principală în politicile din bugetul pe 2021 sau faptul că nu există o bază fiscală la nivel local și că primăriile nu își pot face propria politică de impozitare a proprietății imobiliare, așa cum este peste tot în Europa. „Benzinarii și păcănelele se mai descurcă și singuri, lăsați-i că nu sunt chiar cele mai bătute de soartă afaceri din RM. Haideți să ne ocupăm de chestiuni structurale, o discuție serioasă cu CALM-ul în negocieri pe proprietatea imobiliară mi se pare mult mai urgentă decât această intervenție bruscă, apărută peste noapte.” Mai mult decât atât, Sorin Ioniță a atras atenția că toată această situație cu plafonarea este complet suprarealistă sau absurdă. „În toată Europa Guvernele se preocupă cum să împingă pe primari să sporească efortul fiscal local, să-și bată capul să adune mai mulți bani din taxe și impozite proprii, nu să îi limiteze. Cam peste tot se pun praguri să nu se ducă în jos, nu plafoane pentru a nu se duce în sus.”
Directorul Programului Comunitatea Mea Daniel Șerban a mulțumit tuturor experților pentru participare și implicare, menționând că este nevoie de un asemenea dialog instituționalizat, punctual, care să ducă la progres.
Comunitatea Mea este un program al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) care are scopul de a susține autoritățile publice locale pentru a asigura o guvernare mai eficientă, transparentă și responsabilă față de cetățeni. Implementat de IREX, programul va acorda asistență pentru mai mult de o sută de comunități din Republica Moldova – orașe, comune și sate vizând în mod prioritar autoritățile publice locale de nivelul întâi, dar și grupurile civice, cetățenii și mediul de afaceri local. Asistența acordată, precum și colaborarea cu partenerii locali și naționali, va stimula transformarea comunităților din Moldova și va îmbunătăți calitatea, disponibilitatea și eficiența serviciilor publice din toată țara. CALM este unul dintre principalii parteneri ai Programului Comunitatea Mea.
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
