Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România a venit în luna decembrie la Chișinău pentru a participa la Conferința Regională din cadrul Parteneriatului Estic. Despre descentralizare, progresele înregistrate în România datorită fondurilor europene, despre înfrățirile ce au loc între primăriile din cele două state, dar și despre relația dintre A.Co.R și CALM, Emil Drăghici a acceptat să vorbească în cadrul unui interviu.
Cum credeți că a reușit Romania sa meargă pe această cale a descentralizării și ce are de învățat Republica Moldova la acest capitol?
Emil Drăghici: Eu sunt primar din 1990 și dați-mi voie să vă spun, ca unul care a mers pe această cale, că noi nu știu unde duce. Nici în România descentralizarea nu se face exact după așteptările primarilor, existând tot felul de sincope. Am spus de mai multe ori că în România descentralizarea este o tot mai des centralizare, adică ne dorim descentralizare reală, astfel încât decizia să se ia la nivelul autorităților care se află cel mai aproape de cetățean dar, peste noapte, regimul nostru guvernamental, cu o ordonanță de urgență sau cu o ordonanță, sau chiar și cu o lege, în dispreț față de Carta Europeană a Autonomiei Locale, vine și trece de la local la centrală. Așadar, este o cale care, de multe ori, duce nicăieri. Nu vă mirați că în Republica Moldova este altcumva, pentru că și la noi ne confruntăm cu aceste greutăți. Totuși, e drept că am făcut niște pași, pentru că avem o Lege a finanțelor publice locale. Dar de la an la an ea este încălcată prin Legea bugetului de stat, mai avem reglementări specifice locale. Acum suntem în fază de elaborare, chiar e gata codul finanțelor publice locale, un cod administrativ, dar se lasă greu așteptate să intre în dezbaterile parlamentare. Așa că nu priviți neapărat că în România este un drum al descentralizării coerent, nici pe departe.
Totuși, există unele povești de succes a comunităților locale în România. S-a ajuns la aceste rezultate atât prin absorbția Fondurilor Europene , cât și prin mai multe instrumente, sau totul depinde de voința primarului?
Emil Drăghici: Este adevărat că România, fiind membră a Uniunii Europene, are acces la finanțări din partea UE și acesta este un pas bun, în paralel avem și Planul Național de dezvoltare locală, finanțat din resurse bugetare naționale. Vreau să vă spun că cu fondurile europene avem o mare problemă, pentru că autoritățile române au pus mai multe piedici decât se impuneau și de aici greutățile create chiar de autoritățile centrale celor locale. Primarii manifestă nemulțumire continuă asupra faptului că autoritățile, în loc să fie împreună cu autoritățile locale – pun numai piedici.
Avem o situație paradoxală, cei de la autoritățile centrale au un nivel al salarizării superioare, din start 71% la 100%, în loc ca acel nivel să fie strict dependent de gradul de absorbție a fondurilor europene. Totuși, în programul de finanțare trecut, tot ce a însemnat infrastructura rurală a avut o solicitare mult peste resursele alocate. Și de aici succesul de care spuneați, într-adevăr primarii au dovedit o bună capacitate de mobilizare în ceea ce privește implementarea fondurilor. Totuși, așa cum am spus, autoritățile române centrale au creat mari greutăți în implementarea acestor proiecte.
Cum credeți, de ce există această confruntare între autoritățile centrale și cele locale?
Emil Drăghici: Aici depinde foarte mult de caracter. De-a lungul a 27 de ani am constatat că mulți, după ce ajung la putere, uită să mai fie oameni. Asta arată lipsa de caracter a multora care ajung la guvernare. Așa că, să știți că totul ține de caracterul oamenilor. E adevărat că în oricare guvernare am avut oameni cu care ne-am înțeles perfect, dar am avut și oameni care nu văd nimic altceva decât pustiirea satului.
În ce constă colaborarea DVS. cu Congresul Autorităților Locale din Moldova?
Emil Drăghici: Noi, cei din Asociația Comunelor din România, nu privim colegii din Republica Moldova ca primarii de dincolo de Prut, îi privim ca pe frații noștri, îi privim ca parte a noastră. Noi ne-am constituit în Consiliu al Autorităților Locale din România și Republica Moldova, am avut prima reuniune în 2015, urma să avem a doua reuniune în 2017, dar am lăsat pentru 2018, ca să serbăm și Centenarul României Mari. În 2018, la Chișinău va avea loc Reuniunea Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, pentru că v-am spus, noi formăm un tot întreg. La adunările Asociației Comunelor din România vin cam zece primari din Republica Moldova. La fel, noi ne deplasăm aici. Este clar că avem o relație foarte, foarte apropiată.
Noi avem politici, concepte și strategii naționale pentru descentralizare, dar nu prea sunt puse în practică. În România s-a înregistrat totuși un progres la acest nivel, ce concluzii putem să tragem?
Am înregistrat ceva progrese deoarece acum suntem membri ai Uniunii Europene. Dar am impresia că guvernanții din Republica Moldova au venit la specializare la cei din România. Lucrurile peste tot sunt la fel de rele, comparativ cu ce ne trebuie ca să dezvoltăm satul românesc. Eu spun din perspectiva asta, pentru că în România avem 87,5 la sută din teritoriu rural, bănuiesc că și Republica Moldova are au un procent asemănător. Așa că, mai degrabă aș spune că trebuie să fim mult mai atenți atunci când dăm girul celor pe care îi promovăm la centrală. Toate lucrurile vor merge bine atunci când cei de la centrală vor fi conștienți că sunt acolo datorită intervenției în raporturile cu cetățenii din autoritățile locale.
Există tot mai multe acorduri de înfrățire între primăriile din România și Republica Moldova…
Emil Drăghici: Este un obiectiv al Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, noi ne dorim aceste înfrățiri și poate suntem puțin în urmă față de ce ne doream cu ani în urmă, în 2013-2014. Mi-aș dori să ajungem la un grad de 78% – 100% de localități înfrățite din Republica Moldova cu cele din România.
În România, cum ați cerut descentralizare de la politicieni?
Emil Drăghici: Am făcut diverse organisme de lucru, am avut un sprijin foarte bun din partea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare, cu programe de finanțare concrete, autoritățile locale fac parte din mai multe organisme interguvernamentale, interadministrative.
De ce este importantă descentralizarea și cât de departe poate să meargă ca să nu ajungem la exemplul Spaniei, unde s-a permis dezvoltarea unor identități și unor culturi politice care au ajuns la separatism?
