Andreea Gîscă locuiește în Chișcăreni, un sat din nordul Republicii Moldova. La ai săi cinci ani, nu i-a văzut niciodată pe cei doi frați, mama, tatăl și bunica laolaltă. În ultimii zece ani, familia Gîscă se reunește doar seara prin Skype.
În R. Moldova, această stare de lucruri este deja la ordinea zilei. Peste 80.000 de copii au cel puțin un părinte care muncește peste hotare, Republica Moldova fiind plasată pe locul 11 în lume după rata emigrării. Aproximativ 10% din populație trăiește la limita sărăciei, Moldova fiind dintre cele mai sărace țări din Europa. Până în 2060, se estimează că populația va scădea cu 29%, din cauza fertilității scăzute și emigrării înalte. Pentru a aborda aceste provocări majore, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova implică 38 de comunități din țară și diaspora pentru a stimula antreprenoriatul local și pentru a ajuta la reunirea familiilor separate de migrație, precum cea a Andreei.
Cei plecați investesc în localitățile de baștină
Până nu demult, tatăl Andreei muncea ca șofer de TIR în Spania. Fratele ei mai mare locuiește în SUA, iar fratele mijlociu își face studiile în capitală. Banii agonisiți peste hotare acopereau strictul necesar al celor rămași acasă. „Nu pot să spun că trăiam rău: pe atunci aveam de toate, dar mai puțin planuri de viitor. Banii câștigați de soț erau destui, dar nu ne făceau fericiți cu adevărat”, spune Valentina Gîscă, mama Andreei.
În 2016, remitențele constituiau peste 20% din produsul intern brut (PIB) al țării. Deși aceste resurse financiare contribuie la reducerea sărăciei, totuși ele ar putea fi investite mai productiv și avea o amprentă mai mare asupra dezvoltării comunităților locale. Aceasta este una dintre provocările pe care ONU le abordează împreună cu Guvernul, prin susținerea integrată a politicilor, pentru avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și a Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030, care urmează a fi aprobată de Parlament. La elaborarea acestui document au fost consultați cetățenii, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare.
Crowdfunding global pentru prioritățile locale
Locurile de muncă decente și angajarea durabilă reprezintă prima prioritate pentru nouă din zece moldoveni intervievați în cadrul consultărilor naționale anterioare formulării Agendei 2030. Creșterea economică incluzivă și crearea locurilor de muncă în localitățile rurale au fost identificate de Guvern, cu sprijinul ONU, drept acceleratori care pot propulsa progresul pentru toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, asigurând că toți oamenii beneficiază de dezvoltare și nimeni nu este exclus.
Prin transpunerea acestei viziuni la nivel local, PNUD, în parteneriat cu Guvernul Elveției, a încurajat reconectarea migranților cu comunitățile lor de baștină. Prin intermediul celor 38 Asociații de Băștinași create până acum, mai mult de 20.000 de migranți din toată lumea au fost consultați în procesul de elaborare a strategiilor locale de dezvoltare socio-economică și au identificat prioritățile de dezvoltare locală. Peste 9.000 de migranți au contribuit financiar prin intermediul unei platforme de crowdfunding pentru 55 de proiecte locale, menite să ofere servicii publice locale mai bune pentru circa 300.000 de persoane. Contribuțiile depășesc suma de 200.000 de dolari SUA.
Turismul rural – o șansă pentru o viață mai bună
Comuna Chișcăreni este una dintre localitățile care se confruntă an de an cu un flux constant de emigrare. Oficial, comunitatea are 5.000 de locuitori, însă o pătrime din populație locuiește de fapt peste hotare. Prin sondaje și campanii desfășurate de primărie, atât localnicii, cât și cei plecați în străinătate au participat la elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a localității. Prioritatea nr. 1 a fost aleasă unanim: crearea unei rute turistice, pentru a genera oportunități de venituri decente și pentru a proteja patrimoniul cultural și mediul înconjurător.
„Chișcăreni are câteva atracții turistice, însă nu avea servicii de cazare sau alimentare în apropiere. De aceea, am decis să investim în dezvoltarea infrastructurii de turism”, a spus Silvia Țurcanu, primara de Chișcăreni.
În prezent, în Republica Moldova există o singură rută turistică rurală – la complexul arheologic Orheiul Vechi, care înregistrează peste 100.000 de vizitatori anual, inclusiv 20.000 persoane care beneficiază de servicii de cazare. Or, turismul durabil în Moldova este un sector economic cu un potențial enorm care poate fi valorificat.
Familia Gîscă valorifică această oportunitate, pentru a avea un trai decent acasă. „Am amenajat pensiunea în cea mai frumoasă și ecologică zonă din comunitate: înconjurată de păduri, departe de orice traseu, este amplasarea perfectă pentru relaxare totală”, spune Valentina Gîscă. Datorită acestor noi oportunități, tatăl Andreei s-a convins că merită să revină din Spania, iar feciorul Victor a decis că va reveni din Statele Unite să conducă afacerea familiei.
Cea mai fericită dintre toți este bunica Raisa: „Mă durea inima când îi vedeam pe toți plecați prin lume. Sunt foarte fericită că trei femei din familie au putut să-i aducă pe toți acasă”.
Beneficii pentru toți
PNUD sprijină dezvoltarea turismului durabil în Moldova prin dezvoltarea capacităților, fortificarea parteneriatelor și implicarea actorilor locali, de la primari la migranți. Aceasta a generat o reacție în lanț în economia locală. Antreprenorii locali au acum mai multe posibilități de a investi în producția ecologică și prietenoasă mediului, așa cum este cazul lui Iurie Turtureanu, care a creat un nou serviciu local – apiterapia.
Turiștii care vizitează pensiunea lui Iurie sunt invitați să tragă un pui de somn pe un pat situat deasupra stupilor, pentru a-și vindeca și energiza corpul și sufletul. „Sunt apicultor de 30 de ani”, spune Iurie. „Am căutat întotdeauna metode inovative în domeniul apiculturii, dar am avut dificultăți să găsesc clienți. Abordarea complexă a autorităților locale ne ajută să ne realizăm visele, să obținem profit și să ne majorăm veniturile”, adaugă apicultorul din Chișcăreni.
Text de Tatiana Solonari, Laura Bohanțova, Catharina Klingspor, Jaimie Grant, PNUD Moldova
