Interviu cu domnul Viorel Furdui, director executiv al CALM
În contextul vizitei de monitorizare a raportorilor Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CoE) în Republica Moldova, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui a vorbit despre importanța și rezultatele acestei vizite la postul de radio Eco FM.
De ani de zile CoE constată că nu se fac progrese în domeniul descentralizării și democrației locale, care este rolul noilor monitorizări?
Republica Moldova a devenit membră a CoE în 1995 și de atunci statul nostru și-a asumat mai multe angajamente privind respectarea drepturilor omului, consolidarea democrației, libertatea justiției și a mass-media. Un domeniu considerat esențial este democrația locală, statul nostru s-a angajat să se conformeze unor standarde în ceea ce privește sistemul de administrație publică locală, dezvoltarea democrației locale, alegeri libere la nivel local, descentralizare, tot ce înseamnă dezvoltare locală și administrație publică locală. Aceasta și este baza legală conform căreia CoE și în cazul nostru Congresul Puterilor Locale și Regionale al CoE să vină periodic cu monitorizări, cu delegații, cu rapoarte, să adopte rezoluții și în baza acestora să elaboreze recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova. La prima vedere putem constata că cele mai recente recomandări în ceea ce privește starea în domeniul democrației locale (începând cu anul 2005, apoi în 2012) nu sunt îndeplinite de către Republica Moldova și unii își pot crea impresia că utilitatea acestora nu este la nivelul așteptărilor celor interesați ca lucrurile să avanseze. Părerea mea este că nu e chiar așa, deoarece dacă analizăm starea de lucruri care era acum 15-20 de ani, comparând cu ceea ce avem în prezent, putem constata că sunt procese care totuși au evoluat în mai multe domenii. Aceste evoluții au avut loc inclusiv datorită acestor presiuni venite din partea CoE, care permanent atrăgea atenția AP asupra lacunelor, asupra necesității îndeplinirii anumitor angajamente. Un exemplu ar fi că atunci când existau presiuni politice, administrative sau de altă natură asupra APL, intervențiile CoE au reușit adesea să tempereze din elanul unor reprezentanți ai anumitor forțe politice din Republica Moldova. Considerăm că rolul CoE și al raportorilor este foarte important, chiar dacă procesele de schimbare sunt destul de lente. Noi înșiși, prin raportul recent al Congresului Autorităților Locale din Moldova am constatat că în mare parte angajamentele nu sunt implementate în măsura în care așteptăm cu toții. Sunt și unele progrese, iar în acest sens aducem ca exemplu anul 2016, când au fost adoptate câteva inițiative în ceea ce privește atribuirea dreptului APL să sesizeze Curtea Constituțională privind problemele autonomiei locale, schimbarea destinației terenurilor a fost trecută în competența APL, s-au făcut schimbări pozitive în ceea ce privește distribuirea Fondului Rutier, o parte din aceste resurse au început să vină direct către APL, au fost și alte schimbări legislative care, într-o anumită măsură, au ajustat cadrul legal conform unor principii ale autonomiei locale. Totuși, concluzia noastră principală este că în pofida acestor aspecte pozitive, schimbări fundamentale care să îmbunătățească cu adevărat starea lucrurilor în APL au fost foarte puține, iar noi rămânem cu restanțe destul de mari la acest capitol, ceea ce probabil va fi constatat și de către raportorii CoE, iar autoritățile statului vor fi atenționate iarăși că este necesar de a îndeplini aceste angajamente.
Ce rol au aceste restanțe pe plan extern, în relațiile dintre Republica Moldova și Consiliului Europei, alți parteneri de dezvoltare?
Este un subiect ce ar trebui să preocupe autoritățile statului, deoarece din cauza neîndeplinirii sistematice a angajamentelor asumate față de CoE are de suferit imaginea statului și credibilitatea guvernărilor, care își asumă angajamente, semnează anumite documente importante cu partenerii noștri, mă refer în mod special la CoE, iar ca exemplu putem aduce Foia de parcurs care nu a fost realizată în cazul majorității capitolelor. Neîndeplinirea tuturor acestor angajamente afectează și dialogul între autoritățile statului și partenerii noștri de dezvoltare pe alte dimensiuni, inclusiv când e vorba de acordarea asistenței financiare. Aici, în Republica Moldova, trebuie cu toții împreună, pentru că pe toți ne afectează și ne interesează imaginea statului, atât la nivel local, cât și la nivel central, să vedem ce putem face ca să creștem credibilitatea RM și să diminuăm din restanțele acumulate. Dacă vorbim concret de restanțe, pe domeniul descentralizării avem progrese destul de modeste, după unele date chiar se atestă un anumit regres, datele statistice demonstrează că veniturile proprii ale bugetelor locale se diminuează, acestea fiind înlocuite cu niște venituri condiționate, asupra cărora puterea de decizie a APL este destul de mică. Este un domeniu foarte important, deoarece chiar recomandarea 322, care în prezent este monitorizată, dar și Foaia de parcurs prevăd că autoritățile se angajează să crească numărul de venituri proprii ale APL. Aceasta este o problemă esențială fiindcă de ea sunt legate multe alte lacune ce țin de funcționalitatea APL, de statele de personal, de posibilitatea de a atrage specialiști și chiar fonduri. Știm foarte bine că pentru a atrage fonduri importante pentru dezvoltarea comunităților sunt necesare contribuții, iar pentru contribuții este nevoie de venituri proprii.
Unii experți spun că în anii electorali guvernările sunt mai cooperante. Să înțelegem că de această dată se va ține cont de concluziile raportorilor CoE, că se vor face anumite schimbări în ceea ce privește consolidarea autonomiei locale și a descentralizării?
Schimbările de sistem necesită o abordare de lungă durată, ele nu pot fi făcute peste noapte și nici nu mai este timp pentru modificări majore. În același timp, cu siguranță există potențial și posibilități de a îmbunătăți lucrurile pe mai multe dimensiuni, care să poată fi simțite de către APL. De la ultima recomandare a CoE, pe parcursul ultimilor șase ani CALM a tot atenționat asupra necesității conformării și îndeplinirii angajamentelor stabilite prin Recomandarea 322 și Foaia de Parcurs, așa încât acum să nu fim puși în situația să căutăm motive și argumente de ce nu am realizat aproape nimic din ceea ce ne-am asumat. Dacă ar exista înțelegere și voință politică a autorităților am putea înregistra realizări simțite și apreciate de APL în ceea ce privește statele de personal, în domeniul descentralizării domeniului salarizării. Există modalități ca APL să colecteze mai multe venituri la bugetele locale, în acest sens CALM a venit cu propuneri foarte concrete și realizabile. De exemplu, e posibil de crescut cota de evaluare a bunurilor imobile și de a stabili prețul de piață a bunurilor imobile. Se poate de îmbunătățit situația la capitolul controlului administrativ, de diminuat presiunea excesivă asupra APL, care a fost constatată în toate rapoartele anterioare. În prezent, asupra APL există o presiune administrativă enormă din partea organelor de control, care împiedică activitatea APL. APL, spre deosebire de multe alte organe ale statului, nu au posibilitatea să angajeze specialiști, să aibă asistență juridică corespunzătoare, să poată face față tuturor acestor controale, cerințe. E posibil de îmbunătățit dialogul între APC și APL, care trebuie să devină unul foarte tehnic și sistemic, permanent, este loc pentru mai bine, important e să se dorească, să existe voință din partea tuturor actorilor. APL are această voință, noi întotdeauna am întins mâna pentru a avea o discuție sinceră și pentru a veni cu soluții la toate aceste probleme.
Departamentul de Comunicare al CALM
