Primele consultări publice pentru stabilirea domeniilor de utilizare a suportului oferit de Uniunea Europeană în valoare de 1.8 miliarde euro, în cadrul Planului de Creștere Economică pentru Moldova, au fost organizate la 12 februarie, de către Ministerul Economiei și Digitalizării. Sprijinul financiar va fi oferit pe o perioadă de trei ani pentru a dezvolta diverse sectoare ale economiei, pentru reforme în mai multe domenii, dar și pentru a investi în infrastructura R. Moldova: drumuri, apă, canalizare, iluminat public stradal etc.
La eveniment au participat reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, administrația publică locală etc. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a reprezentat autoritățile publice locale și a atras atenția la mai multe probleme, dar și soluții de valorificare eficientă a acestor resurse .
„Cu siguranță, este un suport fără precedent pentru R. Moldova. Este o sumă imensă și provocarea cea mare este de a fi gestionată în modul corespunzător. În acest sens, este important să stabilim care sunt direcțiile în care vor fi cel mai bine valorificați acești bani pentru a avea efectele scontate, inclusiv un impuls de dezvoltare economică și de pregătire pentru a adera la Uniunea Europeană. Acest suport financiar este un instrument care se acordă țărilor candidate, inclusiv R. Moldova, anume pentru a ne pregăti să devenim membri ai UE”, a declarat Viorel Furdui.
Potrivit directorului executiv al CALM, în Planul de Creștere Economică pentru R. Moldova este nevoie de acordat o atenție mai mare domeniului de descentralizare și de dezvoltare regională și locală. „Am atras atenția că există o legătură foarte strânsă între dezvoltarea economică țintită în cadrul acestui Plan, dezvoltarea infrastructurii la nivel local și procesele de reformă și descentralizare din R. Moldova. În opinia noastră, unele fără altele nu pot exista.”
Viorel Furdui a subliniat că este necesar ca o parte importantă din acest suport financiar să fie destinat proiectelor de dezvoltare regională și locală, infrastructură locală: drumuri, apă, canalizare, iluminat stradal, reparația diferitor instituții publice, construcția obiectivelor social-economice etc. „În mod special credem că trebuie de creat o conexiune între diverse activități economice de la nivel local și infrastructura socială și economică, inclusiv de preluat unele bune practici folosite în cadrul unor programe similare din alte țări. Se are în vedere necesitatea construcției drumurilor ce duc spre diverse unități de producere, spre unitățile economice care se află în teritoriu etc.”
Directorul executiv a reiterat importanța de a investi în localitățile noastre din toată R. Moldova, anume pentru a crea premise de creștere economică și locuri de muncă nu doar în orașele mari, de a asigura așa-numita descentralizare economică în toată R. Moldova.
Viorel Furdui a vorbit și despre importanța identificării unui mecanism sigur de valorificare a acestor resurse. „Se cunoaște că în procesul de valorificare a banilor destinați integrării europene, multe țări nu au reușit să utilizeze toate sumele pe care le-au avut la dispoziție. Inclusiv R. Moldova are o experiență negativă în acest sens. Avem un proiect important în domeniul înregistrării și evaluării imobilelor și, în mare parte, observăm că se tărăgănează implementarea lui. În consecință, toată R. Moldova are de suferit deoarece până în prezent nu se cunoaște ce fel de proprietăți sunt, care este costul lor de piață și acestea nu pot fi valorificate din punct de vedere economic. În cazul proiectului de înregistrare și evaluare a bunurilor este vorba de un împrumut în valoare de circa 25 de milioane de dolari, suportul anunțat de UE este de 1.8 miliarde de euro. Sperăm că la definitivarea prevederilor acestui Program de Creștere Economică se va ține cont de sugestiile noastre. Noi suntem convinși că implicarea autorităților locale este una din soluțiile pentru a asigura valorificarea corespunzătoare a acestor resurse mari, care necesită a coordonare foarte bună între nivelul central și cel local.”
Directorul executiv al CALM a scos în evidență faptul că în ultimii ani s-a demonstrat faptul că la nivelul APL există foarte multă energie, dorință, bună intenție, dar și capacitate de a valorifica fonduri. „Este un potențial care trebuie valorificat. Un exemplu elocvent este numărul mare al primăriilor care aplică atunci când se anunță programe de finanțări. Numai în cazul „Satului European” peste 80% din primării au aplicat și aproape tot atâtea au beneficiat de finanțări. Sunt și alte exemple care demonstrează că există interes și capacitatea necesară la nivelul administrației publice locale de a dezvolta satele și orașele noastre. Tocmai din acest motiv, una dintre propunerile concrete făcute de noi și de către partenerii noștri din societatea civilă a fost ca o parte concretă din acest suport financiar să fie direcționat pentru proiectele de la nivel local, adică circa 20% din cele 1.8 miliarde de euro.”
De asemenea, CALM a reiterat necesitatea organizării la acest subiect a unor discuții într-un format mai îngust, cu implicarea autorităților publice locale și reprezentanții Ministerului Economiei și Digitalizării. În acest sens, CALM a expediat autorităților centrale o adresare în care sunt prezentate propunerile asociației, una dintre ele vizează utilizarea unor proiecte-model pentru toate orașele, astfel încât să creăm premise pentru edificarea unor facilități de ordin economic, social, cultural, edificii, unități etc. Utilizarea anumitor proiecte-model ne-ar permite, în termene cât mai restrânse, să valorificăm mult mai efectiv banii. „Asemenea obiecte deja au fost construite și astfel vom putea economisi timp, bani, resurse umane etc. Utilizând proiectele-model mai ușor pot fi create platforme industriale care vor fi aproximativ la fel în toate cele 32 de raioane, centre sau complexe sportive, culturale care, de asemenea, ar aduce un impuls dezvoltării social-culturale în regiunile R. Moldova etc. Chiar dacă există posibilitatea de a prelungi termenul de implementare pentru o perioadă de unu-doi ani (termenul inițial este de 3 ani), interesul R. Moldova este să valorifice acest suport cât mai repede și cât mai efectiv.”
În concluzie, directorul executiv a declarat că descentralizarea, dezvoltarea locală și regională trebuie să devină o prioritate în cadrul Planului de Creștere Economică pentru Moldova. „Este nevoie de implicarea plenară a autorităților publice locale în valorificarea acestor resurse, deoarece necesitățile R. Moldova sunt cunoscute cel mai bine anume la nivel local. În afară de aceasta, există o necesitate foarte mare de a dezvolta infrastructura la nivel local, iar proiectele-model ne-ar permite să avem o viziune clară de a utiliza eficient aceste resurse, cu impact concret, resimțit de cetățeni într-o perioadă scurtă de timp.”
