La 22 noiembrie, la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a avut loc reuniunea Comitetului director pentru monitorizarea implementării Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a apreciat includerea tematicii democrației locale ca una de interes major în Planul de acțiuni al CoE, inclusiv în cel al RM-UE. La capitolul evoluții pozitive, directorul executiv al CALM a menționat deschiderea guvernării, inclusiv a Președinției și Cancelariei de Stat spre dialog; reanimarea Comisiei Paritare pentru descentralizare; crearea FNDRL; repartizarea mijloacelor Fondului Rutier către APL, acordarea dreptului APL de a gestiona obiectivele acvatice de importanță locală etc.
„Conform standardelor CoE și ale Congresului Autorităților Locale și Regionale al CoE, avansarea reformelor a constituit mereu o provocare majoră. Principala provocare actuală în acest domeniu este dezvoltarea unei culturi eficiente și permanente de dialog la toate nivelele. Astfel ca orice decizie, concept ori politică publică care urmează a fi adoptată, sa fie elaborată cu participarea CALM/reprezentanților APL începând cu fazele inițiale și de conceptualizare a acestora. În acest sens trebuie făcută o delimitare clară între transparență și dialog instituționalizat. Confuzia acestor două instrumente democratice asemănătoare, dar total diferite, continuă să producă efecte negative. Principalul efect negativ al acestei confuzii este formalitatea în adoptarea deciziilor și calitatea proastă a actelor adoptate din cauza lipsei unor discuții prealabile.”
Potrivit reprezentantului CALM, o altă provocare fundamentală pentru reformele din RM este gradul lor foarte redus de implementare, mai ales în domeniul democrației locale. „În acest sens, în recenta strategie națională de dezvoltare „Moldova 2030″, se menționează și se recunoaște oficial că doar până la 25% din strategii și planuri de acțiuni au fost implementate! În realitate , conform estimărilor noastre acest procentaj este și mai mic.”
Viorel Furdui a fost de părere că la ora actuală există toate condițiile necesare de a avansa la capitolul democrației locale și principala provocare strategică a RM va fi implementarea corespunzătoare a Foii de parcurs, Planului de acțiuni al CoE, Planului de acțiuni RM -UE și altor angajamente concrete asumate de autorități. „Speram foarte mult că în perioada imediat următoare RM va depăși și rezolva problema fundamentală a tuturor guvernanților: discrepanța enormă între declarații de bune intenții, adoptarea unor strategii, realizarea lor corespunzătoare și punerea lor în practică. APL, dar și cetățenii RM au nevoie de fapte și acțiuni concrete, de reforme și rezultate a acestor reforme….”
Directorul executiv al CALM a reiterat faptul că democrația locală, reforma sectorului public și descentralizarea trebuie să devină priorități fundamentale ale statului de drept, democrației și transformării democratice a RM. „Democrația locală și descentralizarea trebuie să devină elemente esențiale, de rând cu justiția, lupta împotriva corupției, drepturile omului etc… În special, în acest sens credem că din partea conducătorilor CoE trebuie să vină un semnal clar și direct. În caz contrar, nici autoritățile statului nu îl vor considera important și vor continua practica de neimplementare a angajamentelor și reformelor. Însă, desconsiderarea acestui element, așa cum ne demonstrează experiența, reduce enorm din eforturile de democratizare și de transformare a RM, inclusiv implementarea corespunzătoare a angajamentelor RM în raport cu CoE.”
Printre alte priorități necesare a fi asumate, Viorel Furdui a menționat:
– perfecționarea și dezvoltarea cadrului legal și instituțional al dialogului instituționalizat;
-continuarea monitorizării sistematice și periodice a implementării Foii de parcurs de către CoE și experții naționali;
– continuare și consolidarea suportului autorităților și asociației APL/CALM în creșterea capacităților instituționale și participarea activă în procesul decizional, dar și dezvoltarea culturii dialogului instituțional.
