Interviu cu Valeriu Guțu, primarul satul Ciorești (Nisporeni)
Moldovenii din străinătate trebuie văzuți ca o resursă prețioasă pentru Moldova, loc pentru care au un atașament puternic și sunt gata să ofere ajutorul. Noi, cei rămași, trebuie doar să îi încurajăm și să le oferim pârghii concrete pentru a interveni.
– Ce v-a determinat să aplicați la proiectul Migrație și Dezvoltare Locală?
– În comuna Ciorești, de altfel ca și peste tot, foarte multă lume este plecată peste hotare sau în alte localități din țară. Am decis să facem parte din acest proiect ca să învățăm cum putem implica băștinașii în soluţionarea problemelor cu care se confruntă astăzi localitatea. Vrem să-i facem să simtă pulsul comunității și să participe mai activ.
Migrația ne-a afectat comuna atât din punct de vedere demografic, pentru că ne-au părăsit tinerii, cât și din punct de vedere economic, fiindcă ducem lipsă de brațe de muncă calificate. Cifrele spun că, la moment, aproape 800 de persoane din Ciorești muncesc în străinătate, cei mai mulți fiind plecați în Italia sau Rusia.
– Sunt într-adevăr dispuși migranții să pună umărul la dezvoltarea comunității?
– Experiența ne spune că ei sunt gata să se implice și să își aducă aportul la dezvoltarea satului natal. Ne-am convins de aceasta în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut în timpul Zilei Diasporei, dar și a activităţilor realizate de Asociația de Băștinași.
Trebuie să recunosc că înainte de demararea proiectului MiDL am ținut permanent legătura cu băștinașii noștri din afara țării. Cu ajutorul lor am reușit să implementăm mai multe proiecte de infrastructură. E adevărat că făceam acest lucru într-un mod rudimentar, dacă e să ne referim la comunicare, colectarea banilor etc.
Proiectul MiDL a venit cu o abordare nouă, care ne confirmă că acest obiectiv poate fi realizat mult mai uşor, eficient şi transparent.
– Cum reușiți să țineți legătura cu băștinașii plecați din Ciorești?
– Întrucât comunicarea are loc, astăzi, mai mult pe Internet, am creat cu suportul MiDL, o pagină web și conturi pe rețelele de socializare, unde publicăm noutățile din comunitate, cerem părerea originarilor din Cioreşti despre priorităţile locale etc. În plus, transmitem online toate ședințele Consiliului Primăriei pentru ca toți cei interesați să le poată urmări oricând. Vrem să fim cât mai deschiși, transparenți și receptivi față de cererile și necesitățile băștinașilor.
– Ce proiect pregătiți împreună cu cei din diasporă?
– În rezultatul unui sondaj, la care au putut participa și băștinașii din diasporă, fiind publicat și pe rețelele de socializare, s-a decis că prioritară pentru Cioreşti este problema salubrizării localității. În acest scop, vrem să procurăm un tractor multifuncțional, înzestrat cu căuș frontal și remorcă basculantă pentru încărcarea și transportarea gunoiului, dar și cu lamă pentru a curăța zăpada.
Spre votare au fost înaintate trei proiecte. Celelalte două vizau construirea unui sistem de canalizare pentru circa 900 de gospodării, dar și repararea a circa 40 km de drum, întrucât aproape 75% din drumurile locale sunt impracticabile.
Proiectul MiDL ne va oferi un suport în valoare de 20 mii USD, însă, ca să fie realizat proiectul, avem nevoie de susținerea diasporei, care trebuie să contribuie cu 10% din valoarea totală proiectului (circa 40 mii de lei). Prin decizia Consiliului local de săptămâna trecută, Primăria a alocat deja circa 160 mii de lei în acest scop. Mizăm foarte mult pe suportul băștinașilor plecaţi de acasă. Tocmai de aceea îi vom informa permanent despre parcursul acestui proiect.
– Ce alte proiecte pentru dezvoltarea localității stau în așteptare?
– În situația actuală este foarte complicat să ne facem planuri, atât din cauza incertitudinii ce domină în societate, dar și din cauza situației financiare precare. În ultimul an transferurile de la bugetul de stat către primării s-au redus pe fonul micșorării ajutoarelor oferite de donatorii externi. Bineînțeles că nu ne oprim. Din contra. Recent am aprobat Planul de dezvoltare locală a comunei Ciorești 2016-2020 în care am stabilit obiective mari.
Urmează să construim sistemul de canalizare, să extindem și modernizăm rețelele de iluminat public, dar și să reparăm o parte din drumuri cel puțin cu înveliș rigid. Obiectivul principal este să relansăm economia locală care ar asigura crearea mai multor locuri de muncă.
– Ce sfat le-ați da primarilor care încă privesc migrația ca pe o problemă și nu ca pe o oportunitate?
– Sfatul meu ar fi să recurgă cât mai eficient la această resursă pe care o reprezintă băștinașii plecați, să investească în comunicarea cu ei și să le afle necesităţile, oferindu-le soluţii. Trebuie să ne conjugăm eforturile pentru că, mai devreme sau mai târziu, cei plecați peste hotare se vor întoarce acasă doar dacă vom reuși să schimbăm fața și infrastructura localităților.
