CALM și IDIS Viitorul sunt cele mai importante organizații neguvernamentale din Republica Moldova care se preocupă de problemele autonomiei locale. Doi reprezentanți ai acestor organizații: Viorel Furdui, director executiv al CALM și Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul au fost invitații emisiunii Regionalii din 5 februarie, de la TV 8.
Mihail Sircheli: Premierul Pavel Filip a propus să existe un dialog direct între APL și APC. CALM și partenerii de dezvoltare susțin că acest dialog trebuie să fie instituționalizat. Care este diferența între aceste abordări și care ar trebui să fie relația corectă dintre APC și APL ?
Viorel Furdui: E bine că se vorbește despre necesitatea unui dialog, deoarece este un aspect esențial care ne lipsește în încercările noastre de a implementa reforme în această țară, nu doar să le mimăm, ci beneficiul acestora să fie simțit de către cetățeni. Lipsa culturii dialogului se simte în toate domeniile. Despre dialogul instituționalizat se vorbește și mai puțin. Noi suntem de părere că e problematic să ai un dialog direct cu peste 800 de primari. Pentru a realiza acest obiectiv, în lumea întreagă există niște platforme. În RM, după mai mulți ani a fost creată asemenea platformă, e vorba de CALM, care la ora actuală are ca și membri majoritatea autorităților locale. Totodată, ca și platformă instituționalizată a fost creată Comisia Paritară în cadrul căreia avem posibilitatea să abordăm toate problemele autonomiei locale, într-un context mult mai larg, deoarece descentralizarea, autonomia și democrația locală prezintă un spectru larg de abordări și nu se rezumă doar la reforma teritorial-administrativă, sau la reforma autonomiei locale. Vorbind de necesitatea dialogului instituționalizat, aspectele pozitive ale ședinței comune a APL și APC din 1 februarie constau în faptul că ceea ce au încercat să explice președintele CALM Tatiana Badan, șeful delegației UE la Chișinău Peter Mihalko și Ambasadorul SUA în RM James Pettit a fost susținut de cei prezenți în sală. Doar dialogul instituționalizat permite la nivel de experți de discutat orice subiecte ce vizează APL. Noi considerăm că atunci când nu există un dialog instituționalizat, totul se transformă într-un fel de mimare a dialogului, demonstrăm tuturor că acesta ar exista, deși cu un număr atât de mare de persoane nu prea ai cum să ajungi la un numitor comun.
Veaceslav Ioniță: Ambasadorul SUA la Chișinău a spus că e foarte bine că există o asemenea organizație precum CALM. Noi cunoaștem foarte bine cum înainte, fiecare președinte de raion trebuia să meargă la guvern pentru a cere bani pentru bugetul regional. Dacă erai loial, îți făceau niște transferuri, dacă nu – deja era cu totul altă situație. După aceasta, deja fiecare primar trebuia să meargă la președintele de raion să ceară niște bani pentru bugetul localității. Astfel, banii erau distribuiți nu după niște reguli, dar după cu totul alte principii. Legea nu stabilea clar relațiile dintre organele statului, ci doar după relațiile dintre primar și președinte de raion, președinte de raion –APC. Partenerii de dezvoltare ne spuneau că această abordare creează dependență politică. Până în 2015, APL primeau bani pentru reparația drumurilor, dar putem doar presupune după ce criterii. Rolul dialogului instituționalizat este de a nu permite această abordare, ci ca APL să primească un venit garantat. Întrebați fiecare primar ce ar alege: să meargă pentru a solicita la centru niște bani pentru a repara un drum, sau regulile de joc să fie clare și să se cunoască câți bani vor reveni în fiecare localitate pentru drumuri? Rolul organizațiilor este de a se ajunge la o înțelegere despre cum ar trebui, potrivit Legii, să fie repartizați banii. Aceste dezbateri nu pot avea loc între reprezentanții unor primării și APC, ci între reprezentanții APL și guvernare. Consiliul Europei ne-a spus că dacă ne considerăm o țară europeană, relațiile dintre subiecții implicați trebuie să aibă Legea în capul mesei. Dacă eu ca și primar nu sunt de acord cum mi s-a aprobat bugetul local, în baza la ce aș putea să-l contest, dacă Legea nu prevede acest lucru? Astăzi, fiecare primar știe că din Fondul Rutier îi revine o sumă anume de bani, dacă nu-i primește poate să meargă să conteste această decizie. Dialogul instituționalizat este necesar pentru a stabili niște reguli clare pentru toți. Dacă se adeverește că aceste reguli nu sunt tocmai bune, anul viitor poți veni cu niște amendamente.
Viorel Furdui: Consiliul Europei timp de 20 de ani a încercat să construiască acest dialog instituționalizat în RM. Anume această abordare a dialogului instituționalizat a început să dea rezultate în țara noastră. Noi avem exemplul din anul 2016, când am avut o deschidere din ambele părți pentru acest dialog, iar rezultatele nu au întârziat. După lungi dezbateri, am ales împreună principiile de descentralizare ale Fondul Rutier, valabile pentru toate primăriile. Chiar și în interiorul Guvernului părerile erau împărțite, iar CALM și-a dorit excluderea politicului la identificarea acestor criterii.
Mihail Sircheli: Ce spun primarii despre acest dialog? Știm cu toții cu toții că există această tentație de a merge la discuții directe cu un ministru sau cu premierul, de a-ți schimba culoarea politică și de a soluționa măcar câteva probleme din comunitatea ta?. Trebuie să recunoaștem că dialogul instituționalizat aduce mai greu rezultate. Înțeleg primarii că e mai bine de așteptat, de muncit și de ținut piept ispitelor, pentru ca aceste reforme să fie pentru toți?
Viorel Furdui: Pot să vă spun că un primar de oraș, care face parte din partidul de la guvernare ne spunea că în cei aproape 12 ani de mandat niciodată nu a primit mai mult de 400 de mii de lei pentru reparația drumurilor. Acum, în fiecare an, va putea să își planifice cum să cheltuie mai mult de un milion de lei pentru drumurile locale. Toți sunt de acord că așa e mult mai bine decât să umbli mereu cu mâna întinsă. Această abordare este mult mai bună și pentru dezvoltarea țării, deoarece apare elementul de planificare a activității. Sunt și primari cărora le convine să decidă direct cu guvernarea, dar majoritatea au înțeles beneficiile dialogului instituționalizat, în rezultatul cărora toți au de câștigat. Cel mai important element al susținerii acestei poziții sunt ovațiile cu care au fost salutate discursurile Tatianei Badan, dar și ale lui James Pettit și Peter Mihalko.
Veaceslav Ioniță: Rolul asociațiilor este de a veghea ca regulile de joc să fie corecte și se respectă. Scopul principal este ca relația dintre APC și APL să se bazeze pe Lege. Republica Moldova nu va mai putea să se întoarcă în timp, deoarece oamenii au văzut și partea cealaltă a monedei. Din descentralizarea Fondului Rutier guvernarea a avut doar de câștigat la capitolul imagine. Faptul că APL li s-au permis să schimbe destinația terenurilor la nivel local iarăși aduce plus valoare guvernării. Guvernarea poate să contribuie la îmbunătățirea imaginii sale prin Legi bune și relații corecte cu APL.
Mihail Sircheli: De ce atunci se solicită comunicarea directă?
Viorel Furdui: RM a trecut prin această etapă acum mulți ani. Îmi amintesc cum sute de oameni se adunau într-o sală, ascultau câte o ora-două niște rapoarte și aici se încheia dialogul. Din păcate, această tradiție încă s-a păstrat în unele minți ale unor funcționari de stat. Dialogul direct care se propune pare o abordare corectă, frumoasă. La modul practic însă acest lucru nu este efectiv, deoarece nu este posibil să menții un dialog cu sute oameni și există o practică internațională care presupune dialogul instituționalizat. Doar guvernarea nu poartă negocieri cu fiecare firmă în parte, ci cu patronatele acestora, care reprezintă poziția oamenilor de afaceri, exact e și în acest caz.
Guvernarea a inițiat un șir complex de reforme complexe și complicate. Un primar dintr-o localitate rurală mică nu știe ce face guvernarea și din acest motiv nici nu poate să se implice în acest proces. Din acest motiv nici nu au prea multe întrebări către guvernare. În cazul de față, poate guvernarea crede că CALM pune prea multe întrebări pentru că înțelege esența acestor reforme. Poate din acest motiv se solicită un dialog direct, fără CALM.
Eu țin să menționez faptul că poziția CALM a fost mereu una constructivă. Noi mereu venim cu propuneri concrete la toate problemele ce apar. Noi ne străduim din timp să anunțăm guvernul despre unele eventuale probleme ce pot apărea într-o abordare sau alta. Noi credem că premierul ar trebui să acorde atenție deosebită la ce îi spun unii consilieri. Să propui public crearea unui oarecare grup, în condițiile în care potrivit Legii avem Comisia Paritară, care are stabilit foarte bine statutul, componența și competențele, la cel mai înalt nivel, considerăm că este o greșeală mare în abordare și că premierul este pus într-o situație neplăcută. Eu cred că premierul nu reușește să urmărească toate procesele, iar problema e în consilierii săi. Despre necesitatea de a avea un dialog instituționalizat a vorbit nu doar CALM, dar și partenerii noștri de dezvoltare. Trebuie să răspundem la întrebarea de ce Comisia Paritară nu s-a întrunit mai mult de un an, în condițiile în care sunt foarte multe probleme, despre care ne atenționează și Consiliul Europei? De ce pe tot parcursul anului 2017 premierul nu s-a întâlnit niciodată cu CALM, organizație care reprezintă majoritatea APL din RM? Atunci când exista acest dialog instituționalizat am reușit nu o singură dată să prevenim adoptarea unei decizii care ar fi fost în detrimentul cetățenilor sau APL. Chiar și atunci când venim cu niște reacții critice, acestea sunt pentru a ajuta Guvernul să ia decizia corectă. Din cauza lipsei dialogului instituționalizat, în ultima jumătate de an lucrurile s-au schimbat și nu în direcția cea mai bună. În 2016, RM era o țară de succes la capitolul democrație locală, fiind semnată Carta Drumurilor de către Guvern, CALM și CoE, fiind primii din această regiune la acest capitol. Acest lucru era fără precedent și vorbea despre faptul că relațiile noastre se bazează pe încredere. Am avut multe rezultate frumoase obținute în rezultatul acestui dialog. În 2017 CALM a venit cu propuneri sistemice la problemele care erau identificate de CoE. Guvernarea ar trebui deja să spună ce a realizat, pentru că și-a luat niște angajamente față de partenerii de dezvoltare în domeniul democrației locale. Rapoartele care sunt prezentate în ultimul timp arată regrese la toate capitolele. Pe parcursul anului 2017 CALM a fost singura instituție care a venit cu propuneri concrete la restanțele identificate de CoE. CALM a venit cu inițiative de modificare a legislației, inclusiv la politica bugetar-fiscală sau privind salarizarea în domeniu, fără a solicita bani în plus de la Guvern. În loc de a discuta toate aceste propuneri într-un format instituționalizat, nu doar că a dispărut dialogul între CALM și APC, dar au apărut presiunile asupra conducerii CALM și am început să fim izolați de la toate procesele. Nu înțelegem cui îi este convenabil acest lucru, deoarece vine vremea când trebuie de răspuns pentru lipsa multor acțiuni. Am văzut rezoluția CoE privind situația din municipiul Chișinău, urmează o altă rezoluție care va fi adoptată de CoE, privind starea aleșilor locali, dar și o rezoluție privind starea democrației locale din RM. Lucrurile nu sunt îmbucurătoare de loc și trebuie de întreprins urgent niște măsuri. Am impresia că în anturajul premierului sunt unii oameni rău-intenționați, care ar avea ceva împotriva CALM, sau sunt unii oameni care nu au competențele necesare de a gestiona acest domeniu. Altfel nu putem să explicăm cum în jumătate de an s-a distrus ceea ce atât de greu s-a realizat într-un an jumătate. Este straniu faptul că aceeași guvernare a avut o deschidere fără precedent acum doi ani. Dacă s-ar analiza la rece acțiunile CALM s-ar constata că Congresul a venit în susținerea Guvernului, deoarece guvernul și Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să vină cu soluții la toate obiecțiile CoE, dar CALM a fost cel care a venit cu aceste soluții.
Veaceslav Ioniță: Cât de frumos și de bun nu ar părea proiectul de Lege, dacă tu nu-l consulți cu cei pentru care îl faci, riști să transformi această Lege într-o bâtă împotriva celor pe care intenționezi să-i ajuți. Dialogul ar aduce plus valoare autorităților centrale în fața partenerilor de dezvoltare, inclusiv în fața Consiliului Europei. Și în campanie poți ieși spunând că ai schimbat Legea nu doar pentru primarii din partidul care te-a adus la putere, dar pentru toți, pentru ca toți cetățenii să poată beneficia de aceste reforme, iar descentralizarea Fondului Rutier a putut convinge toți oamenii că reformele nu sunt o poveste.
