Svetlana Tabacari, primar de Scoreni, Strașeni, Angela Zaporojan, primar de Colonița, mun Chisinau, Rodica Rusu, primar la Telița, Anenii Noi,Maria Manoli, primar de Zubrești, Strășeni, Violeta Hîncu, primar la Manta, Cahul și Nina Cereteu, primar de Drochia au vorbit în cadrul emisiunii Spațiul Public de la Radio Moldova despre cum se câștigă încrederea alegătorilor, despre dezvoltarea localităților lor, despre crearea sau îmbunătățirea serviciilor comunitare, despre ce au reușit să realizeze pe parcursul mandatului sau mandatelor de primar, dar și despre ce intenționează să mai facă în beneficiul comunității.
Ce v-a determinat să candidați pentru această funcție și cum ați reușit să câștigați încrederea alegătorilor?
Rodica Rusu: Femeile sunt, în general, responsabile și atunci când iau o decizie să candideze la funcția de primar își analizează potențialul și dacă cred că vor schimba lucrurile în bine merg în fața oamenilor încercând să îi convingă și pe ei de acest lucru. Încrederea se câștigă prin faptele care le-ai avut, prin imagine, prin acțiunile pe care le-ai întreprins, prin faptul că oamenii te cunosc. În asemenea condiții am câștigat noi, primarii.
Maria Manoli: Eu am fost promovată de către bărbați, inclusiv de fostul primar care a decis să nu mai candideze. Pentru mine acest lucru a contat foarte mult. Mă bucur și mă mândresc cu faptul că sunt prima femeie –primar în Zubrești. Sunt și alte femei merituoase în localitatea mea care ar putea veni după mine în această funcție și sunt convisă că vor putea face multe lucruri bune.
Svetlana Tabacari: Ne-am dat seama că trebuie să facem niște schimbări în localitate și a fost destul de simplu să convingem cetățenii. Am avut o echipă de susținători formată doar din bărbați, mulți dintre ei sunt astăzi consilieri locali. Anterior activasem în cadrul primăriei Scoreni, știam care sunt problemele cetățenilor , nu a fost complicat să ma acomodez în această funcție. Soțul mi-a spus că sunt puternică și trebuie să am încredere în mine și în faptul că pot face lucruri mari. Zi de zi muncim pentru a demonstra că oamenii nu au greșit atunci când ne-au acordat acest vot de încredere. Le mulțumesc scorenenilor pentru încredere și pentru că au înțeles că numai împreună putem reliza multe proiecte. Atunci când se implică și ei, inclusiv cu surse financiare, se construiesc mai multe drumuri în localitate, se fac și alte lucruri frumoase.
Angela Zaporojan: Sunt leoaică și toată viața mea am fost șef, adică mi-a fost ușor să câștig bătălia în alegerile locale. Managementul mi se dă ușor. Când activam în calitate de director de liceu conlucram cu primăria și vedeam că de vreo 20 de ani carul nu se prea mișcă ușor. Tot bărbații m-au susținut. Straniu este că o femeie niciodată nu va promova o altă femeie, pentru că noi, cu părere de rău, nu prea suntem solidare. Bărbații sunt un pic altfel, ei recunosc atunci când cineva este mai bun decât ei. Acest lucru s-a întâmplat la Colonița.
Ce ne puteți spune despre localitățile pe care le administrați și cum credeți ar putea fi modernizate acestea?
Rodica Rusu: Dezvoltarea localităților rurale trebuie să fie o prioritate a statului. Țările care s-au bazat pe acest principiu au avut doar de câștigat. Exemplul Poloniei cred că îl cunosc toți. Acolo s-a investit foarte mult în localitățile rurale și astfel Polonia are un indice foarte bun economic. România tot a ales această direcție și investește regional, iar rezultatele sunt deja vizibile. Este foarte important să dezvoltăm țara de la talpă. Telița are un potențial foarte bun în ceea ce privește turismul și încercăm să atragem niște investiții în acest domeniu. Încercăm să promovăm o politică transparentă, deschisă spre investitori, spre parteneriat, spre venirea oamenilor care nu au viză de reședință, dar care au viziuni. Împreună cu Consiliul încercăm să susținem tinerele familii care vin la noi în localitate și suntem dispuși să le oferim loc de casă gratuit. Satele se dezvoltă dacă au oameni și idei. Consider că fiecare localitate trebuie să aibă strategii de dezvoltare bine definite. Republica Molodova se dezvoltă, dar haotic, astfel încât mașinăria întreagă nu este sesizată.
Angela Zaporojan: Consider că problema ce ține de apă și sanitație trebuie să fie una prioritară pentru stat și nu trebuie pusă doar pe umerii administrației publice locale, pentru că cetățenii sunt nu doar ai satelor, dar și ai țării, dacă vrem o societate sănătoasă, să se întoarcă oamenii în sat, să crească natalitatea. Noi, primarii, încercăm să facem câte ceva, fiecare în localitatea sa, iar rezultatele sunt puțin sesizabile la nivel de țară. Ar fi cazul ca să existe un suport și o coordonare mai clară la nivel de țară în această privință. Într-o țară săracă ar trebui să fie direcționate investițiile după priorități. Este vorba și de contribuția financiară a statului, pentru că dacă vor fi proiecte, dar investiții nu, problema nu va fi soluționată. Proiectele de apă și canalizare costă milioane de lei. Pentru a le implementa e nevoie și de contribuția cetățenilor. Oamenii noștri sunt însă sceptici, poate și-au pierdut încrederea, mulți nu au banii necesari. Pentru asemenea proiecte este nevoie de un fond al statului care să garanteze această contribuție.
Violeta Hâncu: De la începutul activității am înțeles că de una singură nu pot face nimic. Am reușit să creez o echipă frumoasă, prietenoasă, lucrativă. Din ea fac parte preotul paroh de la biserica din localitate, toți angajații de la cele două grădinițe de copii, dar și de la ambele gimnazii și toți agenții economici din localitate. Am creat un grup de inițiativă local, desigur că APL și consilierii locali. Datorită acestei echipe avem rezultate foarte frumoase, chiar dacă nu am reușit încă să implementăm proiecte cu valoare foarte mare. În localitatea Manta avem sistem de apeduct construit, ne rămâne doar să atragem resurse financiare pentru a construi sistemul de canalizare. Este nevoie de surse financiare foarte mari, deoarece și localitatea este foarte mare, sper tare mult că cu ajurtorul UE vom reuși acest lucru. Din serviciul de salubrizare pe care îl acordăm cetățenilor, se acumulează o sumă considerabilă de bani pe care îi folosim pentru a cumpara tomberoane, să amenajăm teritoriul, să procurăm puieți pentru a-i planta. Taxa de salubrizare este stabilită pe cap de locuitor și constituie 20 de lei pe an. În 2017 am reușit să redeschidem sala de concert a Palatului de Cultură Ion Furnică, în ultimii 25 de ani nu a avut loc niciun concert acolo. În 2018 ne propunem să termoizolăm grădinița de copii din satul Pașcani, costul acestor lucrări fiind de 1,5 milioane de lei. Datorită aportului Consiliului raional Cahul, dar și contribuției din bugetul de stat și din soldul primăriei credem că acest lucru va fi realizabil. Cu susținerea financiară a comunei Ciugud, Alba Iulia, România, care va contribui cu de 10 mii euro, vom reuși să construim un teren de minifotbal pentru tinerii din localitate. Avem și alte planuri îndrăznețe și sunt convinsă că vom reuși să implementăm și alte proiecte.
Angela Zaporojan: Fiind în campanie electorală, o femeie în vârstă mi-a dat de înțeles că apa e un lux în mahalaua ei. Atunci mi-am propus ca primul lucru pe care o să-l fac va fi asigurarea cu apă și canalizarea deși, colegii care aveau câte cinci, șase mandate îmi spuneau că dacă vreau să mai câștig în alegeri să fac ce se vede deasupra, nu ceea ce e desubt, pentru că oamenii repede uită. M-am convins însă că nu este adevărat. Oamenii conștientizează că apa și canalizarea sunt o strictă necesitate. După patru ani de mandat m-am prezentat în fața cetățenilor cu ceea ce am făcut, iar pe verso am scris ce voi face în următorul mandat dacă îmi vor încredința votul. Vreau să vă spun că marea majoritate a primarilor au realizat mult mai mult decât ceea ce au promis în campanie.
Nina Cereteu: Probabil la primul mandat este mai greu decât la al doilea, pentru că la primul mandat nu îți este cunoscută situația în detalii. Noi am reușit să amenajăm platforme pentru tomberoane în curțile blocurilor, pentru colectarea deșeurilor. Am pus accent pe reparația și dotarea cu cele necesare a instituțiilor preșcolare. Probleme sunt multe și sperăm să reușim să le soluționăm pe cele mai stingente. Una dintre ele și pentru care deocamdată nu am găsit soluție sunt câinii vagabonzi. Avem un proiect privind extinderea rețelelor de apeduct și canalizare, dar care este de durată și va continua și după ce se încheie mandatul meu de primar. La această etapă extindem rețelele de iluminat stradal. Acces la fonduri europene, care sunt gestionate prin intermediul Guvernului, din păcate, nu prea avem și din acest motiv încercăm să facem ce putem cu resursele proprii.
În încheierea emisiunii, toate invitatele în studio au menționat că unicul loc în care nu sunt întrebate de apartenența politică, despre câte mandate de primar, despre ce au reușit să facă este Congresul Autorităților Locale. „Ceea ce ne întreabă este cum poate CALM să ne ajute, aici facem schimb de experiență, avem parte de consultări juridice. CALM este un loc unde ne trage inima să venim. În cadrul CALM ne formăm ca primari profesioniști, ca manageri adevărați. Datorită CALM avem oportunitatea de a participa la diferite instruiri”, a menționat Angela Zaporojan.
Femeile- primar au menționat că își doresc libertate, democrație și populație mulțumită de viață și de activitatea primăriilor.
Departamentul de Comunicare al CALM
