În pofida unor îmbunătățiri marginale pe plan economic, produse în anii 2017-2018 (stabilizarea economică, inflaționistă și a sistemului bancar), s-au menținut constrângerile fundamentale care au împiedicat o ameliorare sesizabilă a stării țării și a calității vieții oamenilor. În particular, s-au făcut remarcate o serie de episoade nefericite cu impact negativ asupra încrederii populației în guvernare, dar și asupra relațiilor cu partenerii de dezvoltare. Aceste episoade țin de schimbarea sistemului electoral, invalidarea alegerilor din municipiul Chișinău, atragerea investițiilor în schimbul cetățeniei, dar și pachetul de legi privind declararea voluntară și stimularea fiscală. Aceste evenimente au confirmat influența puternică a intereselor obscure asupra actului de guvernare, drept argument servind faptul că au fost promovate în mod non-democratic, non-transparent și, în mare parte, cu încălcarea bunelor practici internaționale. Acestea sunt principalele concluzii ale autorilor Raportului de Stare a Țării 2018, elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, lansat la 19 octombrie, în cadrul celei de-a șasea ediții a conferinței internaționale Macro 2018.
Potrivit lui Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, stabilitatea și creșterea economică de suprafață din Republica Moldova nu este una sustenabilă și ascunde pericole post-electorale. „La suprafață vedem o stabilizare a situației economice a Republicii Moldova, cu o creștere de 4-5 la sută a PIB. Dar în ce măsură această stabilizare este durabilă și calitativă? Din punctul nostru de vedere, creșterea economică este relativ slabă și nesustenabilă. Republica Moldova are nevoie de o creștere de 7-8 la sută anual pentru ajunge la nivelul tendințelor de creștere din țările Europei Centrale și de Est. Potrivit lui Adrian Lupușor, Republica Moldova trebuie să „de-off-shorizeze investițiile, în special în privatizarea activelor de stat.
Peter Mihalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat că cel mai mare obstacol ce nu permite investitorilor să vină pe piața din Republica Moldova este lipsa de progrese în reformarea sectorului justiției. „Există o generație tânără care vrea să muncească acasă cu salarii bune, dar vrea și o societate liberă care să-i ofere posibilitate de dezvoltare personală.
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a vorbit despre impedimentele ce nu permit comunităților locale să se dezvolte mult mai dinamic. „Atragerea investițiilor în Edineț, Strășeni, Hâncești, Cahul, iar recent și în Cimișlia se datorează, în mare parte, inițiativei APL. Fără suportul APL, este puțin probabil să fi avut aceste rezultate frumoase. Totuși, nu toți cunosc prin ce efort se obțin aceste succese. Până în prezent sunt primari activi și agenți economici care au investit milioane de euro dar se confruntă cu litigii și dosare în judecată.
Potrivit directorului executiv al CALM, experiența APL trebuie să fie ca o lecție în tot acest proces de elaborare a politicilor. „S-a vorbit că există o stagnare sau chiar un regres în ceea ce privește atragerea investițiilor. Credem că elementul de implicare și reușitele APL în acest domeniu ar trebui studiate mult mai atent. Atragerea investițiilor este strâns legată de infrastructura locală, de aceasta fiind responsabilă APL. În acest context trebuie să vedem cu ce bariere și impedimente ele se confruntă în crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor. Cred că e timpul să conștientizăm importanța procesului real de descentralizare în Republica Moldova. Noi vedem că politicile economice, în mare parte, sunt extrem de centralizate – avem politici economice naționale – strategii, planuri, ș.a., dar avem mai puține politici economice teritoriale, regionale. Oare nu din această cauză toate strategiile noastre de până acum pe domeniul dezvoltării economice și atragerea investițiilor nu s-au soldat cu succes?
Viorel Furdui a precizat că sub aspectul descentralizării se are în vedere o abordare mai complexă – economică, administrativă, financiară. „Credem că aceasta este una dintre cele mai importante probleme deoarece, în loc să avem un proces constant de descentralizare, potrivit ultimilor rapoarte ale Expert-Grup, IDIS „Viitorul, dar și ale Consiliului Europei, se atestă o scădere a gradului de descentralizare la nivelul bugetelor locale și o creștere a dependenței față de resursele centrale, transferurile cu destinație specială fiind în creștere.
Directorul executiv al CALM a opinat că la nivelul statului nu există o politică eficientă de motivare a APL de a atrage investiții. „În toate proiectele de infrastructură este nevoie de o cofinanțare enormă din partea APL: 10% -15%-20 %. Asemenea sume sunt imposibil de achitat din bugetele locale. Multe țări au o politică de stat de compensare a acestor, sau a o parte din cofinanțări, prin crearea unor anumite fonduri. În Republica Moldova este un exemplu pozitiv în acest sens, mă refer la UTA Găgăuzia – la nivel regional există un fond special prin intermediul căruia sunt susținute asemenea proiecte. Cu alte cuvinte, orice primărie care are capacitatea, dar majoritatea au această capacitate, trebuie să fie susținute prin intermediul nivelului central să atragă proiecte.
Viorel Furdui a fost de părere că trebuie identificat un format de discuții permanent privind dezvoltarea Republicii Moldova, deoarece nu prea există discuții sincere și efective pe această dimensiune. „Îndemnul nostru ar fi ca elementul local să fie prezent în toate studiile, cercetările, dar și politicile statului. Altfel riscăm foarte mult să nu depășim veșnica problemă a Republicii Moldova – cu strategii, planuri și intenții bune, dar realizările întârzie să apară.
Valeriu Prohniți, director de program Expert-Grup a fost de părere că Republica Moldova nu investește suficient, iar pentru a recupera decalajul cu țările din regiune este necesar un efort major în acest sens. „Investițiile se fac de fapt din resursele proprii ale companiilor și nu din credite bancare – este un model firesc pentru țările la etapa timpurie a tranziției, etapă care și-a epuizat potențialul, iar în continuare acest model nu va mai fi durabil .
Directorul de program Expert-Grup a atenționat că Republica Moldova nu și-a revenit din stagnarea de după anul 2010, iar în anii 2015-2016 investițiile au scăzut cu 20 la sută, în unele raionale – chiar cu 70-80 la sută, devenind practic colapsuri investiționale. „Sunt și tendințe structurale care bucură. Agricultura a început să atragă mai multe investiții, doar că există semnale că acest lucru ar putea duce la o agricultură industrială, ceea ce ar împiedica valorificarea potențialului Republicii Moldova, care are nevoie de o agricultură de nișă, ecologică care să valorifice și potențialul uman.
Departamentul de Comunicare al CALM
