Ce-i așteaptă pe aleșii locali după alegeri, vor fi Guvernul și Parlamentul dispuși să le ofere APL autonomie fiscală sau nu? Experții spun că cea mai mare problemă cu care se vor confrunta administrațiile locale după alegeri va fi autonomia financiară extrem de limitată. O altă problemă este controlul și presiunea administrativă asupra autorităților locale. Pe de altă parte, în această campanie electorală s-au făcut multe promisiuni iar cetățenii vor să vadă niște schimbări în bine în ceea ce privește accesul la utilități, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, stații de epurare moderne, crearea unor spații verzi, de agrement. Cât de realizabile sunt toate aceste deziderate au încercat să răspundă în cadrul unei emisiuni la Radio Sputnik deputatul Blocului ACUM Arina Spătaru, membru al Comisiei Parlamentare pentru Administrație Publică, primarul municipiului Strășeni Valentina Casian și primarul municipiului Edineț Constantin Cojocaru.

Guvernul a avizat inițiativa legislativă ce prevede ca o parte din impozitul pentru persoanele fizice să rămână în teritorii…

Valentina Casian: Indiferent de Guvernele care au fost noi am optat permanent pentru descentralizare. Republica Moldova are legislație, Carta Europeană a autonomiei locale a fost ratificată și astfel ne-am asumat angajamentul de a respecta prevederile acestui document și de a întreprinde acțiunile necesare în procesul de descentralizare. Cu toate acestea, foarte multe recomandări ale Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei nu erau luate în calcul de către autoritățile centrale din RM, nici de către instituțiile de drept. Ceea ce cerem noi este ca autoritățile centrale să fie mai deschise, să punem accentul pe autonomia locală, să nu fim priviți ca pe ceva separat, ci ca pe un tot întreg, pentru că numai astfel putem să obținem un alt nivel de dezvoltare a comunităților. Nu putem să vorbim despre o dezvoltare a țării cu localități foarte slab dezvoltate. Pentru a putea presta la nivel local servicii de calitate trebuie să avem și acoperire financiară. Astăzi autoritățile locale au foarte multe competențe fără ca acestea să aibă acoperire financiară.

Directorul executiv al CALM Viorel Furdui menționa într-o emisiune că cea mai mare problemă cu care se confruntă autoritățile locale este autonomia financiară destul de limitată, înregistrând cea mai scăzută rată din regiune, controlul și presiunea administrativă asupra aleșilor locali și imposibilitatea APL de a-și valorifica potențialul uman pentru a aduce niște specialiști mai buni care ar scrie proiecte și ar atrage fonduri pentru dezvoltarea comunităților. Dna Arina Spătaru, sunteți de acord cu Viorel Furdui?

Arina Spătaru: Întru totul. Noi, cei din Blocul ACUM avem o strânsă colaborare cu CALM-ul,  acum suntem la etapa elaborării mai multor proiecte de legi, unele dintre ele deja sunt pregătite, descentralizarea fiind unul dintre subiectele-cheie promise oamenilor în alegerile parlamentare din iarna trecută. Eu personal, în calitate de locuitor al municipiului Bălți, cunosc că localitatea mea a avut de suferit din cauza acestor nedreptăți care s-au făcut de către guvernarea trecută. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care Bălțiul este pe locul doi după capitală la volumul de taxe și impozite care ajung în bugetul național, iar înapoi primește bănuți. Noi, cei din Bălți suferim și până acum din cauza acestei nedreptăți, iată de ce m-am regăsit și muncesc cu dedicație în Comisia Administrare Publică și știu că am susținerea colegilor pentru a oferi libertatea financiară tuturor autorităților locale. Ne bucurăm că alegerile locale au avut loc la începutul mandatului nostru pentru că doar împreună cu primarii putem identifica soluții bune pentru cetățeni. Noi am venit cu propunerea ca 100% din impozitul pe venitul persoanelor fizice din localitățile rurale să rămână în sate deoarece înțelegem că în localitățile rurale există o insuficiență catastrofală de finanțe. De asemenea, am elaborat un proiect care prevede ca 50% din impozitul pe venitul persoanelor juridice să revină în localitățile rurale. Un alt proiect de lege prevede majorarea de la 35% la 50% a taxelor care ajung în teritoriu de la utilizarea drumurilor de către șoferi. Facem tot posibilul pentru ca oamenii să-și primească banii înapoi, iar aleșii locali să poată să-și onoreze obligațiunile.

Valentina Casian: Trebuie să recunoaștem că până la momentul actual resursele financiare erau distribuite pe criteriul politic. Partidul care era la guvernare distribuia resursele financiare într-un mod preferențial comunităților unde primarii făceau parte din acea echipă sau erau nevoiți să adere la formațiunea care era la putere. Prin intermediul Congresului Autorităților Locale din Moldova optăm pentru repartizarea acestor resurse având la bază niște criterii foarte clare, cum ar fi numărul populației, suprafața, dezvoltarea economică, etc. Nu putem să concentrăm toate resursele financiare doar în două localități, pentru că trebuie să vorbim despre o dezvoltare echilibrată a țării.

Înțelegem că autoritățile locale vor să primească în bugetele locale și o parte din impozitele persoanelor juridice pentru ca baza impozabilă să fie una mai mare. Experții spun că impozitul pe venitul persoanelor fizice este unul nesemnificativ în teritoriu, o pondere mare revenind din impozitul pe venit al persoanelor juridice. Guvernul spune că s-ar crea un dezechilibru la nivel național în cazul în care ar distribui în teritorii 100% din acest impozit.

Arina Spătaru: Înțelegem preocupările primarilor și a cetățenilor de a primi mai mulți bani. Din anul 2020 vom obține granturi care vor fi orientate direct către localități. Anume datorită proiectelor mulți primari au reușit să dezvolte localitățile pe care le reprezintă. Urmează ca valoarea acestor proiecte să fie mai mare. Din granturi nu poți fura și astfel locuitorii vor înțelege cu ce scop primarii au venit la putere.

Totuși, avem unități administrativ-teritoriale mici care se dezvoltă și unele mai mari care sunt foarte slab dezvoltate și nu pot exista fără o injectare de la centru…

Valentina Casian: Credem că s-a făcut un pas înainte atunci când opt localități au obținut statut de municipiu, în toate atestându-se acum o creștere economică.  Totuși,  pentru ca investitorii să accepte să vină trebuie să le creezi infrastructura necesară, iar pentru aceasta este nevoie de resurse financiare. Resursele financiare alocate de către partenerii noștri direct APL ne ajută în acest sens, deoarece sunt evitate toate aceste structuri, agenții, intermediari. Partenerii, în calitate de finanțatori verifică cum se cheltuie acești bani. Din 2017, de când Strășeniul a obținut statut de municipiu în bugetul local ajung 35% din impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu 15% mai mult decât anterior. Totuși, este nevoie și de alte resurse pentru a putea înregistra rezultatele așteptate de cetățeni.

Ce ar însemna descentralizarea patrimoniului și cea administrativă?

Constantin Cojocaru: Descentralizarea este într-un proces continuu de implementare. Astăzi, patrimoniul din RM este la câteva nivele de guvernare, la APL de nivelul I, la APL de nivelul II și la administrația centrală. Cam prea multe administrații avem. În Edineț, de exemplu, nu putem împărți o piață pentru că nu putem stabili dacă este a primăriei sau a Consiliului raional. Consider că în Republica Moldova avem nevoie de două administrații- una centrală și una locală. Cred că trebuie să aibă loc regionalizarea serviciilor de gunoi, apă și canal etc. Noi nu suntem o țară atât de bogată pentru a risipi 12 miliarde de lei pentru existența structurilor raionale care, în mare parte, sunt parazitare și intermediare. Patrimoniul trebuie să fie împărțit în cel al APL de nivelul I și cel al APC. Învățământul este o subdiviziune, practic, la autogestiune cu locația în subordinea APL. În Edineț avem licee care sunt ale Consiliilor raionale și licee care sunt ale APL de nivelul I. Medicina este a CNAM-ului și nu are nimic cu Consiliul raional, a rămas cultura și socialul iar poliția, în mare parte, nici nu a fost a raionului. În acest caz se elucidează și problema patrimoniului.

Unde ar fi mai bine să rămână impozitul cetățenilor, la locul de muncă sau cel de trai?

Constantin Cojocaru: În general, orice Guvern trebuie să aibă o politică de susținere a localităților mici, dar și a celor care au nevoie de sprijin. Știu că primarii de orașe nu prea sunt de acord ca impozitul pe salariu să se ducă acolo de unde vine lucrătorul, important însă este ca acești bani să nu rămână la nivelul II de administrație. Eu am deschis la Edineț un parc industrial unde activează deja 9 întreprinderi și doar una achită anual 6 milioane de lei din impozitul pe salariu. Din acești bani în bugetul local al municipiului Edineț ajungeau doar 1, 2 milioane lei, restul erau direcționați la nivelul II de administrare. Cum mă încurajează pe mine statul să deschid locuri de muncă dacă acest impozit se duce la o structură care nu face, practic, nimic? Cât privește impozitul celor care vin de la sat să lucreze la oraș consider că noi, cei care trăim în orașe, trebuie să avem o politică de susținere a satelor  mai mici. Dacă e să ne referim la inițiativa ca 50% din impozitul persoanelor juridice să rămână la nivel local, cred că aceasta ar fi una încurajatoare pentru autoritățile locale de a deschide locuri de muncă în comunități. Noi am concentrat economia țării la Chișinău și Bălți și s-a uitat de teritoriu, dar Republica Moldova nu înseamnă unu-doi poli de creștere. Legea municipiilor a urmărit anume acest scop de a depolariza dezvoltarea țării și în mare parte s-a reușit, dar trebuie să fie făcuți următorii pași.

Imprimare