Descentralizarea financiară continuă să bată pasul pe loc, autonomia locală fiind în continuare defavorizată în administrațiile din teritoriu, în ciuda faptului că autoritățile centrale și-au asumat în fața partenerilor externi angajamentul privind urgentarea aplicării Strategiei de descentralizare.
De ce se tărăgănează acest proces și care sunt problemele cu care se confruntă autoritățile locale – acestea au fost subiectele-cheie dezbătute la emisiunea Vocea Administrației Publice Locale din 21 octombrie, moderată de Victor Rusu.
Deputatul liberal-democrat Iurie Țap și primarul de Capaclia (Cantemir), Alexei Busuioc au analizat etapele procesului de descentralizare, au vorbit despre întârzierea acestor etape, dar și care sunt semnalele puternice de alarmă transmise în repetate rânduri de către autoritățile locale, care așteaptă să treacă cât mai urgent la o autonomie financiară reală.
Parlamentarul, care este și vicepreședintele Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice a remarcat o primă greșeală a guvernării, când a divizat această comisie: „Beneficiarii dezvoltării regionale sunt colectivitățile locale. Implementarea politicilor de dezvoltare regională este la pământ. Constatăm o lipsă totală de transparență în luarea deciziilor de divizare a acestei comisii. A fost o decizie proastă. Partenerii de dezvoltare ne spun că trebuie să avem o Strategie de dezvoltare și descentralizare regională, o structură unică. Este o lipsă totală de viziune.
Iurie Țap a vorbit și despre soluțiile propuse pentru descentralizarea financiară în baza granturilor de competitivitate, însă autoritățile centrale nu au făcut nimic pentru această etapă: „Ministerul Finanțelor și Guvernul nu au făcut nimic în acest sens. Cei de la minister, în persoana viceministrului care a fost prezent în Parlament la Ora Guvernului, se eschivează de la întrebările privind identificarea a noi surse de venituri pentru autoritățile locale. Este o ofensă adusă bunului simț. Mă adresez și primului ministru. Satele și comunele au 75% din impozitul pe venit al persoanelor fizice ca sursă de venit de bază. Ar fi cazul ca să fie majorat până la 100%. Cheltuielile administrative sunt mai mari decât veniturile proprii. Primarul este cu mâinile legate în a rezolva problemele comunității, iar autoritățile locale rămân la cheremul guvernării.
Primarul de Capaclia a vorbit despre lipsa de instruire a primarilor în gestionarea banilor din Fondul rutier și și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu presiunea pusă pe umerii edililor din teritoriu. „Fiind un an electoral, primarii se tem să gestioneze banii. Am luptat cu sânge pentru Fondul rutier, iar acum nici nu știm cum să administrăm acești bani. Ne este teamă să facem un pas la stânga sau la dreapta, deoarece mulți colegi au dosare. Ne este frică să nu ne trezim cu mascații la ușă. Așteptăm să treacă această furtună, să vedem ce va fi în 2018. Din păcate, nu este stabilit un plan pentru administrația locală despre cum se poate de administrat acești bani.
Edilul a mai vorbit și despre o discriminare cu privire la fondurile care ajung în unele primării, iar în altele nu, pentru că este un an electoral.Unele raioane trimit bani pentru drumuri și alte necesități doar acolo unde au favoriți. „Unele primării nu cer anumite lucruri, dar din senin le primesc. Dacă vorbim de descentralizare, se vorbește că din 2019 nu vor mai fi raioane, dar agenții de dezvoltare regională. Vor fi structuri masive care vor înlocui raioanele. Și dacă vei fi băiat bun și vei avea culoarea care trebuie – vei primi fonduri. Deja se întrezăresc și oamenii care vor participa în alegeri, pentru circumscripții, în teritoriu ei sunt vizibili.
Plecarea moldovenilor peste hotare este o dovadă în plus a lipsei reale de descentralizare și dezvoltare locală. Atât deputatul Iurie Țap, cât și primarul Alexei Busuioc, au menționat că trebuie urgent de a dezvolta comunitățile locale pentru a opri exodul moldovenilor.
„Satele și comunele investesc doar 6% din buget în funcțiile de bază, canalizare, apă, fond locativ. Satele devin pustii. Primarul nu poate crea condiții. Localitatea trebuie să devină atractivă. Autoritatea locală trebuie să fie puternică. Dacă nu se vor da bani colectivităților locale, republica se va prăbuși, a spus deputatul liberal-democrat.
„Să analizăm evoluția școlii. Înainte erau 220 de elevi la gimnaziul din localitatea noastră, acum avem 170. Se pustiesc și grădinițele, și școala. Rămânem cu birourile și ferestrele. Dacă un investitor ar vrea să vină în sat, nu va găsi resurse umane, nu mai avem în sate oameni cu studii. Trebuie să găsim urgent soluții cum am putea să aducem oamenii acasă, a comentat primarul de Capaclia.
De asemenea, invitații au atenționat că punerea în aplicare a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare și a Foii de parcurs privind implementarea Recomandării nr. 322 în domeniul democrației locale și descentralizării, semnată de Guvernul Republicii Moldova, Consiliul Europei și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) este în mare întârziere.
Iurie Țap a menționat că s-a implicat și a cerut socoteală pentru aceste întârzieri celor responsabilii. „Se atribuie competențe mai mari autorităților locale, dar nu și condiții financiare. Ceea ce nu se realizează se răsfrânge negativ asupra sistemului administrației publice locale, în condițiile în care acesta trebuie consolidat. În loc să consolideze autoritățile locale, să creeze locuri de muncă, să implementeze politici macro-economice, ei se pregătesc de alegeri. Trebuie de dat bani autorităților locale. Constatăm că guvernul nu dorește să-și facă meseria.
Primarul de la Capaclia a concluzionat că singura arma de luptă a autorităților locale a rămas CALM-ul: „Este trist. Un deputat nu-și poate îndeplini atribuțiile așa cum ar trebui, ce să mai vorbim de un primar? Singurul nostru sprijin este CALM-ul. Toate loviturile aplicate din interior și din exterior arată că singura noastră redută este Congresul Autorităților Publice Locale.
