O problemă arzătoare cu care se confruntă primăriile și comunitățile locale din Republica Moldova este salarizarea și cum sunt remunerați oamenii în primării. În acest context, CALM a făcut o adresare Guvernului și Parlamentului. Acesta a fost și subiectul emisiunii Ora primarului din 14.01.2017, de la 10 TV. Invitații din studio au fost Natalia Petrea, primar de Costești, raionul Ialoveni și Gheorghe Răileanu, primarul de Cimișlia.
Gheorghe Răileanu a fost unul dintre primii care a început să bată alarma privind salariile mici ale funcționarilor din APL. „Câțiva ani în urmă se mai putea lucra cu așa salariu. Acum însă concurența pe piața muncii este destul de mare, oamenii din localitățile noastre migrează în lumea întreagă. În asemenea condiții este foarte complicat să formezi o echipă puternică, profesionistă, de experți, care să poată asigura profesionalism și continuitate în munca unei primării. Reieșind din aceste considerente, din faptul că unele primării nu pot să angajeze nici contabil, nici personal elementar, am hotărât să facem o adresare autorităților centrale pentru a interveni și a soluționa această problemă stringentă.
Natalia Petrea a confirmat că la Costești, ca și în toate primăriile, salariile sunt foarte mici, este o problemă cu care s-a confruntat încă de când a venit la primărie. Am câștigat primul mandat în 2015 și chiar la primul salariu m-am convins că este unul derizoriu, eu vin învățământ. Atunci am văzut diferența dintre salariul unui director de liceu și a unui primar, mai ales că și competențele sunt însutite și munca este foarte grea. Este foarte complicat să menții angajații dar, din păcate, nu ține de noi. Suntem aici pentru a susține această adresare comună a primarilor, prin intermediul CALM, către autoritățile centrale pentru a sesiza această problemă. Este foarte dificil atunci când vine cineva să se angajeze în primării, iar eu nu am posibilitatea să-i ofer un salariu cât de cât decent, pentru ca să poată să își întrețină familia, ca să poată să reziste. Avem o migrație mare a funcționarilor, a angajaților, avem foarte multe primării cu locuri vacante și în aceste condiții primarul trebuie să țină piept tuturor sarcinilor, fie că e vorba de secretariat, de perceperi fiscale, de domeniul cadastral sau contabil. Noi nu suntem atotștiutori, avem și noi un domeniu de specialitate, iar atunci când personalul lipsește trebuie să facem și munca lui. Din păcate, aceasta este o problemă foarte mare și trebuie neapărat să stăm la masa de negocieri. Vreau să cred că această adresare va fi semnată de colegii noștri și vom merge la masa de tratative și negocieri cu guvernul, pentru ca să sensibilizăm această problemă. Nu avem atât de mulți primari și funcționarii publici ca să spunem că nu este posibil să majorăm salariile. La noi, la Costești, la unsprezece mii de locuitori avem 13 funcționari publici. Sunt primării mai mici care au și mai puțini angajați.Suntem solidari și susținem această inițiativă a tuturor primarilor și funcționarilor publici.
Potrivit lui Gheorghe Răileanu, este imposibil să muncești în asemenea condiții.
Tinerii care mai vin să se angajeze, deja la primul salariu le vedem dezamăgirea pe față. Apoi înțeleg că noi nu-i primim așa pur și simplu, dar dorim de la dânșii să facă foarte multă muncă și atunci încep a căuta soluții. Am avut un specialist bun, care după ora 17 pleca în fiecare zi și tencuia acasă la alți oameni, acum se află în Israel. Altă doamnă specialist creștea căpșune.
Revenind la piața muncii, Gheorghe Răileanu a reiterat faptul că RM este într-o concurență acerbă cu statele vecine și statul ar trebui să-și identifice prioritățile. Dacă e un stat militarizat și se află în război trebuie să finanțeze armată, dacă e un stat pașnic care vrea să scoată poporul său din perioada de tranziție interminabilă, trebuie să investească anume în structurile efective care pot dirija, organiza acest proces. Ne dăm foarte bine seama că problema salarizării nu este de ieri și nici de astăzi, ea există din perioada de când suntem independenți. Până la independență nu prea cereau oamenii, era dictatură, nu aveau curajul să-și ceară drepturile. Astăzi sperăm că guvernarea va conștientiza, va asculta opinia primarilor și va merge în întâmpinare. Nu este posibil să asiguri o conducere efectivă dacă nu întreprinzi niște măsuri.
Gheorghe Răileanu a amintit că printre măsurile propuse de CALM nu sunt doar majorarea salariului, dar mai este vorbă ca autoritățile locale să poată singure să determine fondul de salarizare, numărul de specialiști de care este nevoie și poate chiar să luăm exemplu de la Polonia și România, acolo, după ce se aprobă bugetul, și fondul salarizare, primarul are dreptul să remunereze în mod special specialiști care au o contribuție deosebită în activitatea primăriei.
E aproape imposibil să angajezi un jurist pentru primăria unui oraș. Avocații, notarii, juriștii, judecătorii, procurorii nici nu vor să audă de salarii mai mici de 10000 de lei. Poate doar un începător ar accepta vreo 6.000 de lei. Sau încearcă și găsești un arhitect, iarăși piață este și mai scumpă pentru arhitecți, iar ei își găsesc un lucru în alte părți, tot așa e și cu specialiștii funciari. Anul acesta am procurat un aparat GPS, pentru că este o dezordine totala, o catastrofă cu măsurările terenurilor făcute prin înregistrarea masivă, atunci când s-a făcut privatizarea, acum corectăm. Oameni se ceartă, se judecă, este de lucru pentru încă vreo 10 – 15 ani. Fără echipament modern nu putem face, dar acesta trebuie să-l încredințezi unui om care are abilități, care ar putea să-l însușească, să lucreze cu dânsul.
Un alt exemplu este e-guvernarea. Chiar ieri am citit în „Monitorul oficial! despre registrul de stat. Este Lege cu privire la actele normative, registrul de stat, decizii, dispoziții, tot ce se face trebuie să corespundă unor standarde, ele trebuie să fie înregistrate. Încet, încet, cred că va fi un ghișeu unic pe care nu l-am făcut, dar sper că-l vom dezvolta. Cu cine să faci aceste lucruri? Dacă ai specialiști care lucrează jumătate de an apoi ne spun: „mă scuzați, m-am străduit, dar nu mai pot rezista.
Natalia Petrea a recunoscut că apropierea localității Cornești de Chișinău constutuie un avantaj pentru locuitorii din localitate de a se angaja în capitală. În asemenea condiții problema angajării în administrația publică devine și mai complicată. „Noi avem o migrație ieșită din comun, pleacă familii tinere, specialiști din școli, din instituții, de peste tot. Avem foarte mulți absolvenți ai studiilor universitare, ne lăudăm cu ei, dar aceștia nu vin la locurile de muncă, nici într-un domeniu, inclusiv cei cu studii în administrația publică. Avem norocul de a fi mulți și încercăm să convingem că este nevoie de stagiu. Noi suntem în secolul XXI, lumea are cerințe mari, iar cei care vin, după o perioadă scurtă de timp spun mulțumesc, dar am găsit în altă parte, pentru că cei de la privat îi iau, specialistul bun este căutat peste tot. Totodată, în administrația publică nu poți lua pe oricine, este vorba despre serviciile electronice, reformele guvernamentale care le face administrația centrală și trebuie să fie implementate. Cu cine să implementezi, dacă specialiștii vin și pleacă, vin și pleacă? Este o continuă migrație a cadrelor, iar în aceste condiții mereu trebuie să înveți pe altcineva. Funcționarul public înseamnă responsabilitate. Dacă e vorba despre un inginer cadastral, acesta semnează documente de proprietate, el trebuie să cunoască foarte bine domeniu, că de altfel îl pune în pericol și pe primar. Acolo unde este responsabilitate mare, trebuie să fie și remunerare pe potrivă, așa credem noi. Și nu am venit să cerșim, chiar în această situație ne aflăm. Nu vrem să cerșim , să facem grevă sau să batem clopotele. Trebuie să ne așezăm la masa de negocieri și să căutăm posibilități. Soluții sunt. Se invocă problemele care țin de condițiile puse de Banca Mondială, de reforma administrativ-teritorială, dar dacă salarizarea este legată de reformă, atunci să facem această reformă. Nimeni nu vrea să ia foc cu mâna, reformele sunt dureroase, ca orice operație chirurgicală, dar dacă nu le faci, organismul se infectează și mai mult. Deci este foarte important ca să se ia decizii, dar dacă trebuie să le faci, să le faci astăzi. Pentru că vreau să vă spun că lumea apreciază, chiar dacă este o reformă dureroasă. Cunosc primari ai localităților mici, care așteaptă această reformă.
Gheorghe Răileanu a menționat că și printre primari se atestă o migrație foarte mare, nu doar printre specialiști. „Mulți primari nu mai candidează pentru un alt mandat. Vă imaginați dacă se schimbă și primarul, și contabilul, vine o echipă nouă care nu are idee ce are de făcut. Nu este continuitate, ceea ce constituie o problemă foarte gravă.
Primarul de Cimișlia a subliniat faptul că APL nu au sindicate care s-ar preocupa de problema salarizării. Gheorghe Răileanu a menționat că salariu de bază este de 2.600 lei.
Potrivit lui Gheorghe Răileanu, dacă statul nostru nu va deveni puternic din punct de vedere economic, nu va putea mări salariile, vom pierde și populația, și specialiștii care au mai rămas, riscând să ajungem în pragul unei catastrofe.
„România are deja un sistem bun de salarizare, se vede că statul român este preocupat într-adevăr de reforme economice efective și dă importanță acestui domeniu. Aceasta cred că este cheia promovării politicilor statului, rezolvării problemelor locale, acordarea serviciilor de calitate. În România, primarii primesc acum salariu de peste 1.000 de euro, specialiștii au aproximativ 600-800 de euro. Un primar din România are dreptul să stimuleze specialiștii efectivi, care i-a găsit cu greu pe piața muncii, deoarece se orientează după cererea de pe piață.
În altă ordine de idei, Gheorghe Răileanu a spus că a văzut foarte multe comentarii urâte cu referință la Adresarea CALM de a fi majorate salariile în domeniul APL.
Cineva spunea: la sapa cu dânșii, de ce primarii mai candidează, de ce le mai trebuie salarii, dacă sunt corupți? Am tras niște concluzii, cred că autoritățile publice centrale și parțial, cele locale s-au discreditat, din mai multe considerente: ori sunt neefective, nefiind asigurate cu mijloace financiare și venituri proprii, unele fiind afectate de corupție. În aceste condiții, mulți cetățeni generalizează, susținând că nu mai au încredere în procurori, judecători, primari, în condițiile în care unii reprezentanți ai acestor profesii depun niște eforturi uriașe ca să nu fie corupți.