Primarul municipiului Edineț, copreședintele CORLEAP, vicepreședintele CALM, Constantin Cojocaru a ținut un discurs în deschiderea Adunării Generale a Conferinței autorităților locale și regionale pentru țările din Parteneriatul Estic a Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene (CORLEAP).
Constantin Cojocaru a scos în evidență mai multe subiecte importante pentru autoritățile locale din țările Parteneriatului Estic. „În contextul pandemiei de COVID-19, multe țări, atât state membre UE, cât și non-UE, s-au orientat către luarea centralizată a deciziilor. Poate că acest lucru este de înțeles din punctul de vedere al necesității unui răspuns rapid. Cu toate acestea, este nevoie urgentă de implicarea autorităților locale în procesul decizional. CORLEAP este una dintre platformele unde vocea autorităților locale și regionale poate și ar trebui să fie auzită la nivel european. De asemenea, pandemia a evidențiat necesitatea de a accelera reformele în administrația locală, inclusiv modernizarea și digitalizarea accelerată a administrațiilor noastre și a serviciilor pentru public. Aceste procese sunt posibile prin prisma descentralizării puterii.”
Copreședintele CORLEAP a subliniat faptul că majoritatea țărilor parcurg o etapă politică dificilă, nu doar cele din regiunea noastră, ci și din multe alte regiuni. „Din păcate, încrederea în procesul politic, în general, inclusiv la nivel global, se prăbușește. Pentru autoritățile locale aceasta este o mare pierdere, deoarece încrederea în noi este subminată indirect. Parteneriatul Estic se află la intersecția diferitelor interese și a proceselor economice și politice globale. Regretăm foarte mult că membrii belaruși nu mai participă la aceste lucrări și sperăm foarte mult că colegii noștri din Belarus ni se vor alătura în viitorul cel mai apropiat.”
În altă ordine de idei, Constantin Cojocaru a salutat cooperarea din ce în ce mai strânsă dintre cele trei țări care au semnat un Acord de Asociere cu UE – Georgia, Moldova și Ucraina. „În același timp, există perspective mult mai mari la acest capitol, inclusiv la nivel local. Propun să ne gândim la un format mai structurat de consultări între cele trei delegații ale noastre și cei care doresc să ni se alăture, dar și la o abordare mai sistemică a Comitetului Regiunilor în raport cu țările noastre. Copreședinția moldovenească a CORLEAP sub conducerea mea va susține cu bucurie o asemenea inițiativă.”
Revenind la subiectul reuniunii, dezvoltarea durabilă a regiuniii noastre, vicepreședintele CALM a subliniat că acesta este unul esențial. „Consecutivitatea măsurilor și politicilor este cea care dă impulsul dezvoltării. Mă bucur să constat numeroase inițiative noi ale Uniunii Europene în țările Parteneriatului Estic, inclusiv proiecte de investiții, Planul european de investiții externe, programul Primari pentru creștere economică, Convenția primarilor, UE pentru mediu, UE pentru guverne locale etc. Toate acestea reprezintă un început foarte bun și promițător, care ar trebui să continue ținând cont de interesul și necesitățile cetățenilor. Credem că unul dintre obiectivele principale ale programelor de dezvoltare este de a aduce partenerii europeni și practicile europene mai aproape de cetățenii noștri.”
Vorbind despre sustenabilitate, copreședintele CORLEAP a împărtășit din preocuparea sa privind prioritățile în domeniul dezvoltării internaționale pentru țările noastre, în general dar, profitând de prezența Președintelui Republicii Moldova și pentru autoritățile locale. „Din păcate, simțim din ce în ce mai mult o schimbare a accentului în domeniul dezvoltării internaționale, de la problemele sistemice care sunt de înțeles pentru toți cetățenii țărilor noastre, cum ar fi, de exemplu, descentralizarea puterii de la stat la oameni, democrație și drepturi, inclusiv democrația locală, reforma administrației publice, consolidarea climatului de afaceri, către domenii mai specifice, deși importante, precum clima, digitalizarea, economia verde etc. Este clar că aceste priorități au fost promovate în mediul internațional de către țările dezvoltate economic și reflectă viziunea priorităților lor interne și globale. Cu toate acestea, în acest sens, apar mai multe neclarități din partea țărilor din Parteneriatul Estic. În primul rând, nu este clar cum este posibil să fie soluționate sarcini atât de complexe și costisitoare, cu elemente de sistem încă complet imature – democrație încă subdezvoltată, un sistem subdezvoltat de administrație publică, un climat de afaceri neadecvat etc.
Credem că toate aceste aspecte trebuie abordate în paralel cu prioritățile actuale privind clima, digitalizarea și economia verde. În același timp, vedem foarte puțină atenție din partea partenerilor noștri străini față de aceste zone sistemice și absența unor schimbări semnificative în multe țări. În al doilea rând, aș dori să întreb de unde pot fi identificate resurse pentru domenii atât de scumpe și high-tech?” În acest context, Constantin Cojocaru a subliniat că adesea, nu avem suficiente resurse nici măcar pentru cheltuieli curente, nu mai vorbim de investiții. „În ceea ce privește componenta de investiții în cadrul programelor de asistență internațională, aceasta lasă mult de dorit. Din păcate, investițiile în infrastructură sunt încă foarte, foarte puține. Ponderea lor în volumul total de asistență este foarte mică. În același timp, investiția este principalul factor de dezvoltare și durabilitate. Nu mai aducem în discuție modernizarea și calitatea serviciilor oferite de sectorul public. În realitate, majoritatea resurselor sunt direcționate către transferul de cunoștințe și asistență tehnică, care nu sunt resimțite de către cetățeni, în condițiile în care lucrurile sistemice rămân neschimbate. Și, în al treilea rând, astfel de priorități nu trezesc o mare înțelegere în rândul oamenilor, ceea ce este foarte trist pentru că în mod clar nu contribuie la promovarea valorilor europene. Mai mult decât atât, din comunicarea cu colegii, dar și din alte surse, cunoaștem că și în țările Uniunii Europene, nu toată lumea percepe la fel aceste priorități. Ce să mai vorbim despre țările noastre? Considerăm că, în primul rând, trebuie să soluționăm problemele sistemice despre care am vorbit mai sus și care vizează democrația, administrația publică, autonomia locală, climatul de afaceri, sunt niște condiții prealabile pentru abordarea cu succes a noilor priorități globale în domeniul climei, digitalizării și economiei verzi. O simplă realocare a resurselor, inclusiv în cadrul programelor internaționale, mai ales că vorbim despre resurse foarte limitate, oferă puține soluții și nu oferă durabilitate, dacă nu soluționăm problemele sistemice.”
Constantin Cojocaru a sugerat ca aceste probleme să fie discutate mai detaliat în timpul întrevederilor de la CORLEAP și a rugat partenerii din țările Uniunii Europene să prezinte aceste idei la cele mai înalte niveluri de luare a deciziilor din Uniunea Europeană. La rândul său, în calitate de copreședinte CORLEAP, Constantin Cojocaru s-a angajat să prezinte aceste idei în raportul CORLEAP privind dezvoltarea și problemele guvernamentale locale de anul viitor.
