Coordonator relații internaționale CALM, Alexandru Osadci: „Recunoașterea rolului APL în procesul de aderare la UE: provocări actuale și direcții de intervenție!”

Membrii CEMR din toate țările Europei s-au reunit la Bruxelles pentru a face schimb de opinii asupra  evoluțiilor recente din regiune. Un subiect distinct din cadrul reuniunii a fost dedicat oportunităților și provocărilor celor trei țări din cadrul Parteneriatului Estic care, recent, au primit statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană: R. Moldova, Ucraina și Georgia.

Alături de reprezentanți ai asociațiilor autorităților locale din aceste trei țări, la eveniment au participat și analiștii din partea Direcției Generale a Serviciilor de Cercetare Parlamentară din cadrul Parlamentului European, precum și reprezentanții din Macedonia de Nord, Austria și Estonia care au împărtășit experiența lor în procesul de preaderare la Uniunea Europeană.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a fost reprezentat de  Alexandru Osadci, coordonator relații internaționale CALM.  Expertul nostru a ținut un discurs despre importanța obținerii statutului de țară candidată la aderarea la UE, despre provocările care apar în acest proces, dar  și despre necesitatea susținerii autoritățile locale și reformelor din R. Moldova către instituțiile europene.

În discursul său, Alexandru Osadci a punctat trei aspecte, reieșind din așteptările pe care le au autoritățile locale din Moldova odată cu obținerea acestui nou statut.

1. Susținerea reformelor care, practic, nu au fost implementate în țară în ultimii trei ani (odată cu începutul pandemiei de COVID-19);
2. Necesitatea finanțărilor de către partenerii externi a infrastructurii și a serviciilor la nivel local care, de asemenea, în mare măsură nu au fost disponibile în ultimii trei ani, cu excepția proiectelor care au început în 2019 și mai devreme;
3. Susținerea din partea partenerilor externi a reformelor în domeniul administrației publice locale, dar și promovării acestora prin finanțarea acțiunilor necesare în acest scop. Alexandru Osadci a subliniat că „este imperativ ca reformele să fie promovate de Uniunea Europeană în contextul cerințelor de preaderare. Altfel, în pofida volumului de lucru extrem de mare în vederea armonizării legislative conform Acquis-ului Comunitar și criteriilor de preaderare, tot ce nu este solicitat expres de Uniunea Europeană riscă să fie lăsat în voia sorții”. La acest capitol, reprezentanții Direcției Generale a Serviciilor de Cercetare Parlamentară din cadrul Parlamentului European  au reiterat faptul că „avizele Comisiei Europene subliniază importanța procesului de descentralizare și a reformelor administrației publice în aceste trei țări, în calitate de componente cheie ale criteriilor politice de aderare la UE„.    

De asemenea, potrivit expertului CALM, se cunoaște că Republica Moldova a primit statut de candidat la Uniunea Europeană într-un mod mai puțin obișnuit, ca urmare a noilor realități și provocări. Din acest motiv, CALM consideră că este nevoie de răspuns adecvat la provocările ce apar în procesul de aderare, în pofida tuturor crizelor europene și globale.

„În ce măsură aceste crize ar putea influența sau chiar facilita procesul de preaderare, inclusiv din punct de vedere al capacităților financiare ale Uniunii Europene pentru a acoperi necesitățile de preaderare? În ce măsură atenția acordată descentralizării, democrației locale și reformelor guvernării va fi aceeași ca și în cazul altor țări care au devenit candidate în perioade în care nu se înregistrau asemenea crize? Cum vor fi stabilite prioritățile de dezvoltare ale serviciilor și infrastructurii după obținerea statutului de candidat, inclusiv în ceea ce privește volumul și modalitățile de finanțare? Care vor fi relaţiile UE cu cele trei ţări, precum şi cu alte ţări candidate, având în vedere noile evoluţii? Vor fi menținute structurile, instituțiile și modalitățile de finanțare anterioare sau va fi examinată o nouă perspectivă și o nouă configurație, ținând cont din noile realități.”

Alexandru Osadci a constatat că acestea sunt întrebări cheie la care trebuie să identificăm răspunsuri în termeni restrânși. „Înțelegem cu toții că răspunsurile sunt aparent evidente, o parte dintre ele deja sunt oferite de către Uniunea Europeană, dar acest lucru nu garantează că unele dintre aceste răspunsuri sau chiar toate nu pot fi contestate și modificate, în contextul crizelor ce ne afectează.”