Au afaceri în sate și se implică activ în diferite acțiuni de caritate și filantropie în comunitățile lor. Este vorba despre antreprenorii din mediul rural care aleg să fie responsabili social și contribuie la dezvoltarea satelor, alături de APL și băștinași. Grație responsabilității economice de la sate, localitățile rurale pot fi modernizate. Despre acest subiect s-a discutat în cadrul emisiunii Obiectiv Comun de la TVR Moldova.
Octavii Ivanov, expert dezvoltare comunitară al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susține că acesta este un concept nou pentru RM, deși activități de responsabilizare socială se implementează de mai mulți ani. „Odată cu globalizarea economiei, cu includerea tehnologiilor informaționale în dezvoltarea afacerilor a devenit o necesitate a timpului ca antreprenorii, dar și comunitățile să găsească noi modalități de conlucrare, de parteneriat pentru a dezvolta localitățile.
Multe companii internaționale care activează în RM au implementat diverse forme de responsabilitate socială, dar întreprinderile mici și mijlocii, mai ales cele din mediul rural sunt reticente de cele mai multe ori și se implică doar sporadic în activități filantropice. Potrivit lui Octavii Ivanov, sunt mai multe instrumente de implicare a antreprenorilor în asemenea acțiuni, iar unul din cele mai simple ar fi implicarea acestora în procesul decizional local. „Astfel, agentul economic vede necesitățile localității și are sentimentul de responsabilitate.
Implicarea antreprenorilor în acțiuni sociale ar contribui la dezvoltarea localităților rurale și i-ar ajuta pe aceștia să câștige simpatia clienților. În acest fel, ambele părți ar avea doar de câștigat. Pentru a promova un asemenea concept, Institutul de Inițiative Rurale (IIR) a organizat la Chișinău o gală a premiilor în cadrul căreia au fost menționați agenții economici și autoritățile locale pentru care filantropia a devenit un instrument de a dezvolta comunitățile din care fac parte.
Ruslan Stânga, directorul Institutului pentru Inițiative Rurale a amintit că filantropia poate fi definită prin dorința de a face bine altor oameni. „Potrivit rezultatelor sondajelor efectuate de IIR, circa 20% din cei 48 de oameni de afaceri intervievați au spus că indiferent de orice vor practica filantropia în continuare. Când vorbim de responsabilitatea social-corporativă trebuie să ținem cont de câteva aspecte, aceasta este o formă mai elevată, ce nu ține de acel caracter sporadic, aleatoriu, dar ține de sistem, de abordare profesionistă.
Un alt aspect de care trebuie ținut cont este faptul că peste 61% din populația RM locuiește la sate, suntem cea mai săracă țară din Europa și avem o moștenire sovietică ce presupune lipsa unei culturi de raportare la oameni și la societate. În viziunea directorului IIR, responsabilitatea social-corporativă este acea atitudine a oamenilor de afaceri care depășește standardele minime impuse de Lege, dorința acestora nu doar de a face bine, ci și de a transforma comunitatea. „Este un concept elevat, dar în Republica Moldova acesta fiind practicat mai mult doar la nivel de discuții.
Coordonatorul de programe din cadrul CALM Alexandru Osadci a opinat faptul că anume în comunitățile rurale antreprenorii, dar și cetățenii simpli sunt mai receptivi și se implică în aceste activități de filantropie, dar și de responsabilitate socială. „Este absolut firesc să fie așa, deoarece în zonele rurale, în comunitățile mai mici oamenii, dar și antreprenorii sunt mai aproape de autorități.
Alexandru Osadci a explicat că responsabilitatea socială este un concept foarte sofisticat, mai ales în UE, acolo fiind vorba de implicarea în acest proces a companiilor foarte mari, care la noi practic lipsesc. „Aceste companii dispun de resurse financiare și umane imense, având o influență foarte mare asupra bugetului de stat, asupra cetățenilor, dar și asupra angajaților. Pentru Republica Moldova aceste acțiuni mici care se fac spre implementarea acestui concept ne dau deja rezultate și sperăm că aceste practici vor fi dezvoltate.
Coordonatorul de programe al CALM a menționat că procesul participativ a fost preluat de la partenerii noștri externi. „Practica internațională este foarte utilă pentru noi, dar sunt și chestiuni determinate de rațiunea noastră, în acest sens APL, dar și mediul de afaceri sunt în niște condiții destul de similare. Sunt o sumedenie de regulamente, Legi, instrucțiuni, iar multe dintre ele se contrazic. Cadrul regulatoriu lasă de dorit și sperăm că va fi o îmbunătățire a acestuia.
Alexandru Osadci a declarat că descentralizarea financiară și politica fiscală proprie ar ajuta APL să dezvolte acest concept. Un alt aspect ar fi suportul partenerilor internaționali pentru a restabili infrastructura națională și locală, ceea ce ar permite dezvoltarea afacerilor la nivel local.
Departamentul de Comunicare al CALM
