Comisia Administrație Publică a Parlamentului Republicii Moldova a organizat la 23 martie curent, dezbateri asupra conceptului proiectului de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. La dezbateri au participat reprezentanți ai CALM/APL, societății civile, mediului academic, dar și parteneri internaționali.
În contextul adoptării Strategiei de reformă a administrației publice, Președinta Comisiei Administrație Publică, Larisa Voloh, a făcut o introducere în tematica amalgamării, iar reprezentanta Cancelariei de Stat, Victoria Cujbă, a prezentat conținutul proiectului de lege.
Unul dintre subiectele de importanță majoră care se regăsesc în proiect vizează ireversibilitatea fuziunii. Expertul CALM, Alexandru Osadci, a menționat că în cazul în care ireversibilitatea fuziunii va rămâne în Lege, APL-urile care intenționează să recurgă la procedura de amalgamare vor fi mai reticente.
„APL-urile care se vor gândi să recurgă la amalgamare, văzând posibile exemple negative, vor fi mult mai precaute sau chiar vor renunța la eventuale inițiative de acest fel, mai ales că R. Moldova nu este Norvegia, nici Letonia, țări în care APL-urile au fost motivate să se amalgameze prin resurse financiare semnificative. În R. Moldova, însă, resursele pentru amalgamarea voluntară sunt limitate sau chiar foarte limitate”, a atras atenția Alexandru Osadci.
Expertul CALM, Igor Cristal, a scos în evidență mai multe aspecte ce urmează a fi clarificate în proiectul propus dezbaterilor.
„Contrar statuărilor Art. 72 alin. (3) lit. f) din Constituția Republicii Moldova (care prevede că organizarea administrației locale și organizarea teritoriului se reglementează prin lege organică), se încredințează Guvernului (art. 5 alin. (3), art. 6 lit. b) ș.a.) aprobarea criteriilor și condițiilor pentru amalgamare voluntară, inclusiv pentru selectarea centrelor administrative ale UAT amalgamate, aprobarea metodologiei de amalgamare voluntară, ceea ce înseamnă că prin aceste norme se intră într-o dimensiune de neconstituționalitate. Or, toate reglementările ce vizează domeniile statuate de Constituție trebuie să fie parte componentă a legii organice și nicidecum să fie aprobate de Guvern.”
Expertul a specificat că în proiectul de lege este prevăzut că metodologia cu criterii de amalgamare concrete se va regăsi într-o hotărâre de Guvern, ceea ce ar însemna o încălcare a Constituției.
Alte lacune constatate de CALM au fost lipsa reglementărilor privind modificarea sau radierea înscrierilor în Registrul de Stat a UAT-urilor; dar și necesitatea excluderii numărului de 3000 de locuitori care să formeze o UAT.
Totodată, proiectul de lege nu admite promovarea și altor metode care pot fi aplicate pentru a spori eficiența APL-urilor, cum ar fi municipalizarea, delegarea, asocierea prin cooperare și care ar putea fi mai puțin costisitoare, mai ușor de realizat și mai previzibile.
De asemenea, proiectul ar trebui să stabilească soarta angajaților din APL amalgamate, cheltuielile de inventariere și înregistrare a bunurilor, de perfectare a actelor de stat ce vizează domiciliul etc.
Mai mulți participanți la dezbateri au menționat că în proiect nu se menționează nimic despre perioada de după amalgamare. Totodată, unii experți au fost de părere că în contextul în care R. Moldova este afectată de multiple crize, va fi destul de dificil de motivat APL să se amalgameze.
„Pentru a avea succes în realizarea acestui obiectiv este nevoie de un sprijin comprehensiv, promoțional, informațional, conceptual, procedural și documentar”, a afirmat expertul Alexandru Osadci.
Autorii proiectului de lege au menționat că vor ține cont de opinia participanților la dezbateri iar documentul revizuit va fi consultat cu Congresul Autorităților Locale din Moldova.
