O delegație a Congresului Autorităților Locale din Moldova a participat în perioada 4-5 februarie la forumul organizat de Comitetul European al Regiunilor COR „Orașe și regiuni pentru dezvoltarea cooperată. Parteneriate locale și regionale pentru o dezvoltare sustenabilă.” Evenimentul a fost precedat de lucrările sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor. CALM-ul a fost reprezentat la Bruxelles de către președintele Tatiana Badan, primar al satului Selemet, Cimișlia; directorul executiv Viorel Furdui;coordonatorul de programe în cadrul CALM Alexandru Osadci și vicepreședintele CALM, primarul de Cimișlia Gheorghe Răileanu.
În cadrul forumului european al regiunilor, delegația Republicii Moldova a avut întrevederi cu secretarul general al Consiliului Municipalităților și Regiunilor europene Frédéric Vallier, cu președinteleComitetului European al Regiunilor Karl-Heinz Lambertz și cu alți reprezentanți ai autorităților locale din Uniunea Europeană. Alături de CALM a fost delegația României la COR, membri ai Asociației Comunelor din România(ACoR): președintele Emil Drăghici, primar de Vulcana-Băi, Dâmbovița; prim-vicepreședintele Mariana Gâju, primar de Cumpăna, Constanța și Ștefan Ilie, primar de Luncavița, Tulcea, dar și Adrian Teban, vicepreședintele Asociației Orașelor din România, primar de Cugir, județul Alba-Iulia. În cadrul întrevederilor au fost abordate subiecte precum importanța esențială a implicării guvernelor locale în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE , rolul crucial al organizațiilor reprezentative ale APL în negocierile privind cooperarea bilaterală, fondurile și programele UE destinate APL,democrația locală din Republica Moldova, susținerea de către UE a asociațiilor APL din RM și din alte țări ale Parteneriatului estic; aprofundarea relațiilor între CALM și Comitetul European al Regiunilor.
O valoare istorică are întrevederea între CALM, ACoR și președintele Comitetului European al Regiunilor Karl-Heinz Lambertz. Președintele CALM Tatiana Badan a menționat că delegația Republicii Moldova este onorată să participe la acest dialog și a făcut o prezentare a situației din domeniul autonomiei locale din statul nostru. „CALM promovează interesele tuturor autorităților locale din statul nostru, majoritatea dintre acestea având aspirații europene. Noi, reprezentanții APL, ne dorim să ne apropiem cât mai mult de valorile europene, să avem posibilitatea să discutăm aici despre viitorul european al APL din RM, pentru că noi ne dorim integrarea în UE, o democrație locală și o descentralizare veritabilă.”
Tatiana Badan a solicitat ca Republica Moldova să beneficieze de o atenție mai sporită din partea Uniunii Europene în domenii precum democrația locală și descentralizarea, așa cum prevăd și ultimele rezoluții ale Parlamentului European. „Ne dorim foarte mult să putem crea un format special de comunicare în cadrul Comitetului Regiunilor pentru a putea participa sistematic la ședințele acestui for european, în calitate de stat asociat al UE, având un mandat în cadrul delegației României. Credem că acesta va fi un semnal de încurajare pentru APL din RM în vederea continuării proceselor democratice pe care dorim să le dezvoltăm.”
Potrivit Tatianei Badan, datorită CALM, în 2016 a fost posibilă modificarea unor legi ce oferă puțină descentralizare și democrație locală, iar pentru a continua acest proces este nevoie de un dialog permanent și de susținere din partea instituțiilor europene.
REPUBLICA MOLDOVA TREBUIE PRIVITĂ CA PE UN TERITORIU CU CETĂȚENI AI UE!
Președintele ACoR Emil Drăghici a fost de părere că această zi va fi scrisă în istoria relațiilor CALM și Comitetul European al Regiunilor. „Sunt și membru al CORLEAP, am participat la reuniunea de la Kiev și aș dori să se înțeleagă faptul că CALM, ca parte a CORLEAP, este bine că este acolo, dar nu este ceea ce ar trebui să fie pentru CALM. Ați văzut că vorbim aceeași limbă,mai bine de o treime din populația RM este europeană, cu pașapoarte românești,cu cetățenie franceză, bulgară, spaniolă, cipriotă sau a altor state UE. De aceea, Republica Moldova trebuie privită ca pe un teritoriu care nu aparține UE, dar cu cetățeni preponderent ai UE.” Emil Drăghici a solicitat cai nstituțiile europene să aibă un rol mult mai activ în ceea ce privește dorința cetățenilor din spațiul apropiat al UE, subliniind faptul că articolul 8 din Tratatul de la Lisabona creează acest cadru. „Vreau să vă spun că nu doar cei prezenți, dar și ceilalți primari din RM văd CALM ca pe o luminiță care să le lumineze drumul spre Europa, în Comitetul European al Regiunilor. Președintele ACoR a menționat că gradul de încredere în organismele UE crește sau scade în funcție de ceea ce fac instituțiile UE și a mulțumit oficialilor europeni pentru că marchează un punct în istoria acestor relații”.
Potrivit prim-vicepreședintelui ACoR Mariana Gâju, dorința Asociației Comunelor din România, a delegației României la COR ca Congresul Autorităților Locale din Moldova să facă parte din Comitetul European al Regiunilor este ca urmare a dorinței exprimate de oameni,locuitori ai Republicii Moldova, nu doar de către primari, reprezentanți ai aleșilor locali. „Vă mulțumim pentru că ați facilitat această întâlnire! Astfel vă putem spune că tinerii din RM vin și studiază în România,într-o țară europeană. După studii rămân în România sau pleacă să lucreze înalte țări europene. România este ca o poartă de intrare în UE pentru acești tineri. DVS, dle președinte, împreună cu Comitetul Regiunilor, veți reuși să convingeți pe cei decidenți să facă acest pas atât de important pentru RM,dar și pentru UE.” Mariana Gâju a menționat faptul că instituțiile UE deja au realizat unele investiții comune în localități din România și Republica Moldova, prin programele finanțate de UE, ceea ce constituie o speranță. Potrivit prim-vicepreședintelui ACoR, doar UE poate ajuta populația din RM.
Vicepreședintele CALM Gheorghe Răileanu a afirmat faptul că Congresul Autorităților Locale din Moldova a devenit organizația care reprezintă forțele sănătoase care vor modernizarea țării și ascensiunea spre UE. „Noi am acumulat experiența necesară și suntem consecvenți în lupta pentru descentralizare, autonomia locală,democratizarea locală. Avem nevoie de susținerea UE, a Comitetului Regiunilor,pe dimensiunea cooperării descentralizate, a susținerii CALM – organizație reprezentativă a autorităților locale. Considerăm oportun crearea unui grup de lucru cu care să putem comunica mai eficient și care ar putea să monitorizeze starea lucrurilor din RM și să intervină operativ în caz de necesitate”, a opinat Gheorghe Răileanu.
ȚĂRILE CARE ASPIRĂ SPRE INTEGRAREA EUROPEANĂ TREBUIE SĂ RESPECTE DEMOCRAȚIA LOCALĂ ȘI DESCENTRALIZAREA
Din punctul de vedere al directorului executiv al CALM Viorel Furdui, cooperarea COR cu CALM ar fi un semnal clar din partea instituțiilor europene privind susținerea democrației locale și descentralizării ca
valori europene, elemente importante în relațiile dintre țările noastre. „Cred că aceasta nu este doar problema RM, dar a tuturor țărilor din regiunea noastră. O atenție sporită se acordă justiției, drepturilor omului, ceea ce este corect. Din păcate însă, uneori, democrația locală, descentralizarea rămân în umbră. Nu există un semnal clar că aceste principii sunt la fel de esențiale pentru țările cu aspirații europene, ceea ce ne-ar permite să progresăm.” Viorel Furdui și-a exprimat convingerea că aceste principii ale autonomiei locale nu vor rămâne fără atenția cuvenită din partea instituțiilor europene, principalii parteneri de dezvoltare ai statului nostru. „Una dintre solicitările noastre este de a transmite acest semnal tuturor autorităților din instituțiile UE și de a pune acest obiectiv al descentralizării alături de celelalte,precum statul de drept, drepturile omului, libertatea media etc.”
De asemenea, directorul executiv al CALM a vorbit despre rolul CORLEAP, menționând că sunt cel puțin două tipuri de țări-membre ale CORLEAP care au semnat acordul de asociere cu UE: Republica Moldova, Georgia și Ucraina și alte state care sunt departe de a atinge acest obiectiv: Azerbaijan, Armenia și Belarus. „Avem unele posibilități de cooperare cu instituțiile UE, dar nu este suficient. Față de unele state din Parteneriatul estic, la nivel de mentalitate, legislativ, conceptual noi am avansat. Propunerea noastră este de a identifica un format care ne-ar oferi mai multe posibilități de a participa în cadrul activităților Comitetului Regiunilor, în calitate de stat asociat, de observatori, iar acest lucru va fi un semnal politic foarte bun că aceste principii sunt importante pentru UE, iar țările care aspiră spre integrarea europeană trebuie să respecte democrația locală și descentralizarea.”
Coordonatorul de programe în cadrul CALM Alexandru Osadci a vorbit despre importanța dezvoltării comunităților, obiectiv împărtășit și de Comitetul European al Regiunilor.„Suntem membri ai Consiliului European al Municipalităților, ai PLATFORMA, ai altor comisii europene și urmărim cu satisfacție schimbarea accentelor spre dezvoltare, spre investițiile private, ceea ce ne bucură. Totuși, ne dorim mai multă dezvoltare prin cooperare, iar identificarea în acest sens a unor noi oportunități, dar și consolidarea proiectelor existente ar spori gradul de încredere al cetățenilor în instituțiile UE.” De asemenea, Alexandru Osadci afost de părere că în contextul în care în țările din cadrul Parteneriatului estic de multe ori lipsește dialogul între autoritățile centrale și asociațiile care reprezintă APL, cooperarea între COR și CALM ar fi un semnal pozitiv nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru alte țări din regiune.
NE DORIM SĂ LUCRĂM MAI DINAMIC CU CALM PENTRU A AJUTAȘI ȚĂRILE DIN AFARA UE, MEMBRE ALE PARTENERIATULUI ESTIC
Președintele Comitetului European al Regiunilor Karl-Heinz Lambertz a mulțumit reprezentanților Republicii Moldova pentru interesul sporit față de drepturile autorităților locale și și-a exprimat bucuria că vecinii UE împărtășesc aceleași valori. „Am înțeles că este nevoie de o cooperare mult mai strânsă între noi și DVS. Sunt convins că această întrevedere va genera viitoare întruniri, vom lucra pas cu pas pe domenii diverse, iar această colaborare am putea să o continuăm în cadrul comisiei noastre CIVEX.” Karl-Heinz Lambertz a amintit că acesta este ultimul mandat al Comitetului European al Regiunilor și în perioada imediat următoare vor fi organizate mai multe întruniri pentru a acoperi mai multe domenii ce vizează situația din RM. De asemenea, oficialul european i-a asigurat pe membrii CALM de faptul că vor avea posibilitatea să participe la diverse întruniri unde subiectul principal va fi descentralizarea și autonomia locală. „Ne dorim să lucrăm mai dinamic cu CALM pentru a ajuta și țările din afara UE, membre ale Parteneriatului estic”,a punctat președintele COR. Karl-Heinz Lambertz a menționat că și din alte discuții a înțeles că sistemul de cooperare în cadrul CORLEAP nu este tocmai cel mai eficient și se va încerca identificarea unor noi formule. „Unul dintre atuurile RM, spre deosebire de celelalte țări din cadrul Parteneriatului estic, este această legătură strânsă pe care o aveți cu România, iar un exemplu perfect în acest sens este întâlnirea noastră de astăzi. Este momentul perfect pentru a avea această întrevedere și datorită faptului că România deține președinția UE iar în următoarele două zile vom avea sesiunile plenare în Parlamentul European, fiind și o oportunitate de a prezenta propunerile pe care le-ați evidențiat aici.” Președintele COR a invitat CALM să participe la marcarea celor 25 de ani de la crearea Comitetului European al Regiunilor ce va avea loc la 27 iunie. Karl-Heinz Lambertz s-a arătat convins de faptul că o altă oportunitate foarte bună de a spori procesul de cooperare va fi în cursul summitului de la București ce va avea loc în perioada 13-15 martie curent. „Vom avea posibilitatea să facem schimb de opinii, să identificăm soluții și să creăm punți de legătură pentru viitor”, a punctat președintele Comitetului European al Regiunilor.
Serviciul de Comunicare al CALM
