La Conferinta au participat atat tarile membrii care participa in astfel de programe, cat si participantii din tarile partenerii Uniunii Europene din Europa de Est si Africa de Nord. Moldova a fost reprezentata de d-le Eugen Furculita, consilier Secretarului General al Guvernului, d-na Mariana Puntea, reprezentanta a programului de cooperarea trilaterala (Moldova, Romania, Ucraina) si d-le Alexandru Osadci, reprezentantul CALM. In total la eveniment au participat 108 persoane din mai mult de 20 de tari precum si reprezentantii Comisiei Europene si ale Serviciului European pentru Activitati Externe (EEAS).
La Conferinta au fost abordate mai multe subiecte de interes pentru participantii. Recent in cadrul Programului de cooperare transfrontaliera si in urma procesului de consultari cu partnerii a fost reinnoit Regulament intern al Programului, care in curand urmeaza se apare pe situri pentru comentariile. Au fost introduse niste aspecte interesante care tin de administrarea partajata a programelor de catre tarile beneficiare cu o posibilitatea de utilizare a procedurilor nationale (de procurari, financiare, de administrare a fondurilor publice, etc.). Reprezentantii institutiilor europene au informat ca la moment se examineaza posibilitatea referirii cheltuielilor de pregatire a proiectelor la etapa de aplicare la partea co-finantarii.
Reprezentantul CALMului a abordat problematica co-finantarii in mod integral aducand argumentele ca co-finantarea este nu numai o povara grea pentru APL si societatea civila dar de asmenea si absolut nejustificata in conditiile cand autoritatile centrale primesc fonduri masive de asistenta fara nici o co-finantare. Atunci apare intrebare de ce anume numai APL si societatea civila care primesc fondurile extrem de limitate trebuie de platit astfel de contributia parca ei sunt mai putin co-interesati in rezultatul final sau au mai multe resurse proprii. Reprezentantii Comisiei Europene au recunoscut un rational puternic in acest argument, dar au re-iterat pozitia lor ca co-finantarea trebuie sa fie considerata ca co-participarea la proiecte si ca conirmarea prioritatilor adresate de proiectele respective. Totodata Comisia Europeana motiveaza Guvernele centrale de a prelua contributia respectiva pe umerii lor, ca ea nu va fi lasata pe umerii APL sau societatii civile. Mai mult decat atat in toate tarile UE precum si in niste tari parteneri precum spre exemplu Turcia co-finantarea este preponderent efectuata din bugetul central.
Pe parcursul Conferintei s-a constat ca cu regret programe de cooperare transfrontaliera dintre tarile membrii UE constituie o resursa de finantarea extrem de mica comparativ cu programele structurale nationale, dar programele de cooperare transfrontaliera cu tarile partenerii (ne-membrii UE) constituie o resursă extrem de mic comparativ cu programele de cooperare transfrontaliera dintre membrii UE.
Ca urmare acestei Conferinte se poate de constatat ca urmatoarele subiecte trebuie fi abordate in dialog cu Comisia Europeana de catre CALM si APL din Moldova:
- 1. Excluderea cerintei co-finantarii sau co-finantarea va fi efectuata de catre Guvernul central
- Simplificarea procedurilor de aplicare (dupa modela de cooperarea transfrontaliera in bazinul Marii Negrii la care Moldova de asemenea face partea) inclusiv ce tine de necesitatea si complexitatea a studiilor de fezabilitate. In acest sens este salutabila initiativa Comisiei Europene de a include cheltuieli pentru pregatirea proiectului in co-finantarea
- Fonduri de asistenta nationale ca vor fi disponibile pentru APL si societatea civila – similar cu fondurile pentru cooperarea transfrontaliera si similar cu fondurile structurale europene
- Revizuirea euro-regiunilor de care Moldova face partea – ex. aderarea Moldovei la regiunea Europa Centrala care include opt state membre: Austria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia şi Slovenia şi un stat terţ: Ucraina; Programul bilateral dintre Moldova si Romania; etc.
- Eficientizarea programului de support bugetar care numai subventioneaza guvernarea centrala nefiind programul de dezvoltare in sens propriu cu toate fondurile transferate in contul trezorerial si apoi nefiind disponibili pentru activitati concerte – fiind “mancate” in loc ca sa fie investite.
