La 30 ianuarie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (sesizarea nr. 154g/2017).
Circumstanțele cauzei
La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „activității fără licență din pct. 4 al art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată în dosarul nr. 3-694/17, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Articolului 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi prevede:
„Pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuția de eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma activităților menționate.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins, în esență, că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție.
Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituțională, în următoarea componență:
Dl Tudor PANȚÎRU, președinte,
Dl Igor DOLEA,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dna Victoria IFTODI,
Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
Concluziile Curții
Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului, Curtea a menționat că dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle sale, consacrat în articolul 23 alin. (2) din Constituție, implică adoptarea de către legiuitor a unor legi accesibile, previzibile și clare.
În acest sens, asigurarea și respectarea principiului certitudinii juridice obligă statul să edicteze într-o manieră previzibilă normele adoptate. Curtea a reținut că principiul certitudinii juridice este esențial pentru garantarea încrederii în statul de drept.
În speță, Curtea a constatat că art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi sancționează desfășurarea activității de întreprinzător fără licență.
Curtea a observat că, deși operează cu noțiunea de „amendă, aceasta are în esență natura unei confiscări a veniturilor obținute ilicit, deoarece se încasează mărimea venitului brut. Prin urmare, natura sancțiunii este neclară.
De asemenea, Curtea a observat că desfășurarea activității de întreprinzător fără licență în domeniul transporturilor poate fi sancționată și în baza Codului contravențional.
În aceste circumstanțe, Curtea a reținut că prevederile legale nu sunt redactate cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă, cu consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea din acestea. Prin urmare, prevederile contestate induc incertitudine juridică, fiind astfel contrare articolului 23 din Constituție.
În același timp, Curtea a reținut că, din prevederile contestate, rezultă că instanța de judecată nu are posibilitatea individualizării sancțiunii, rolul său fiind redus la o simplă formalitate de validare a actului de constatare.
Curtea a relevat că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat că: dacă judecătorul este competent doar a stabili existența sau inexistența infracțiunii sau contravenției, dar nu este competent să stabilească asupra oportunității amenzii sau pedepsei, el nu exercită un control de plină jurisdicție. În acest sens, persoana interesată este lipsită de dreptul de acces liber la un tribunal de plină jurisdicție (cauza Silvesters Horeca SRL vs. Belgia din 4 martie 2004).
Astfel, Curtea a subliniat că legiuitorul nu poate reglementa o sancțiune în așa fel, încât să lipsească instanța de judecată de posibilitatea de a individualiza sancțiunea, ținând cont de circumstanțele cazului. Astfel, limitarea rolului instanței de judecată lipsește de substanță garanțiile dreptului la un proces echitabil, consacrat de articolele 20 din Constituție și 6 din Convenția Europeană.
Prin urmare, ținând cont de obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că textele „activității fără licență și „amendă în mărimea venitului brut din articolul 10 punctul 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi sunt neconstituționale.
Adițional, în vederea asigurării principiului unității reglementărilor și individualizării sancțiunilor, Curtea a emis o Adresă Parlamentului pentru operarea modificărilor de rigoare în acest sens în legislație.
Hotărârea Curţii
Pornind de la cele menționate, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarul nr. 3-694/17, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
A declarat neconstituționale textele „activității fără licență și „amendă în mărimea venitului brut din articolul 10 punctul 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
