Consolidarea cooperării autorităților locale și celor centrale din Republica Moldova și România, prin intermediul asociațiilor autorităților locale din cele două state, a constituit unul dintre subiectele întrevederii dintre Congresul Autorităților Locale al Moldovei (CALM) cu membri ai delegației Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților a Parlamentului României, condusă de președinta Simona Bucura Oprescu, reprezentanți ai Comisiei administrație publică a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de președinta Larisa Voloh și ai Guvernului de la Chișinău. Parteneriatul dintre președinții celor două Comisii pentru administrație publică din România și Republica Moldova a fost facilitat acum un an de către CALM. Tot la inițiativa CALM, din delegația României prezentă în perioada 18-19 mai la Chișinău, fac parte și reprezentanți ai Asociației Comunelor din România (ACoR).
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a vorbit despre necesitatea unificării APL din cele două state, prin intermediul unei structuri comune, care să reprezinte o voce unificată atât în România și Republica Moldova, cât și în instituțiile internaționale. „Acum câțiva am am creat Consiliul Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM). Este nevoie ca cele două guverne să recunoască această structură în calitate de platformă comună de promovare a valorilor europene în guvernarea locală și consolidarea relațiilor între colectivitățile locale din ambele state.”
Viorel Furdui a scos în evidență necesitatea dezvoltării și consolidării parteneriatelor și colaborării directe dintre colectivitățile locale din România și Republica Moldova, inclusiv promovarea creării unor programe și oportunități de finanțare a APL, cu aplicare comună sau individuală. „Este nevoie de dezvoltarea și implementarea mai multor programe ce ar viza schimbul de experiență, vizite de studiu și instruire a tuturor categoriilor de funcționari publici din cadrul APL și APC, responsabili de diverse domenii din activitatea APL.”
Totodată, directorul executiv al CALM a constatat că este nevoie de acțiuni comune și susținere reciprocă pe plan internațional, inclusiv în cadrul instituțiilor internaționale, cum ar fi Comitetul European al Regiunilor; Congresul Puterilor Locale și Regionale; NALAS; CEMER etc.
Prim-vicepreședintele Filialei ACoR Galați, primarul localității Negrilești, județul Galați, Alexandru Fuică Haisler a amintit că Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și în acest context statul nostru poate beneficia de experiența administrativă a României. „Republica Moldova poate să evite să comită anumite greșeli pe care noi, din necunoaștere, le-a admis în acest proces de aderare. Cu susținerea noastră puteți să nu pierdeți timp și să fiți eficienți în parcurgerea tuturor etapelor benefice statului Dvs. pentru absorbția de fonduri europene.” Vorbind despre proiectele comune pe care ar putea să le realizeze APL din cele două state, Alexandru Fuică Haisler a amintit că primarii din România au experiență în accesarea fondurilor europene. „Cunoaștem exact pașii care trebuie întreprinși pentru dobândirea unei finanțări și implementarea acesteia cu succes și suntem hotărâți să ne ajutăm colegii din Republica Moldova. Ne dorim ca și Republica Moldova să aibă posibilitățile de dezvoltare pe care le are astăzi România în calitate de stat membru al Uniunii Europene.”
Prim-vicepreședintele Filialei ACoR Argeș, primarul comunei Mărăcineni, județul Argeș, Nicolae-Liviu Dascălu a declarat că delegația României se află la Chișinău pentru a fortifica relațiile dintre cele două state, dar și pentru a scoate în față problematica administrației publice locale, care stă la baza dezvoltării localităților din România și Republica Moldova. „Este foarte important ca ceea ce se întâmplă în administrația publică locală să ajungă în Parlamentul din România și cel din Republica Moldova și să se ia cele mai bune măsuri pentru a soluționa problemele care apar la nivelul localităților. „Mă refer la infrastructură, relațiile culturale și economice dintre cele două state, dar și la necesitatea recunoașterii acelei structuri de asociere dintre Asociația Comunelor din România și Congresul Autorităților Locale din Republica Moldova CALRRM. Având o structură asociativă comună, lucrurile s-ar soluționa mult mai repede, anumite subiecte ar fi prezentate direct în Guvernul României sau al Republicii Moldova, am identifica mai simplu proiecte comune, idei comune și am fi o putere mai mare în soluționarea problemelor.”
Amintim că la 18 mai, membrii Comisiei administrație publică a Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților a Parlamentului României au semnat un Acord de cooperare, care reprezintă unul dintre cele mai importante documente semnate între cele două state.
