”Niciun război n-a adus atâta pierderi de populație ca această zvonistică de desființare, de comasare, care nu face decât să-i îndepărteze și pe cei care au rezistat în acele localități”, a menționat în cadrul unei emisiuni televizate Emil Drăghici, președinte ACoR.
Remarca a fost făcută în contextul discuțiilor recente privind reforma teritorial-administrativă, care potrivit invitaților din platoul emisiunii: ”Obiectiv comun” de la TVR – domnul Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice, conferențiar universitar la ASEM; domnul Victor Gori – primarul comunei Botnărești,Anenii Noi; domnul Viorel Furdui, director executiv CALM; Alin Nica, președintele delegației României la Comitetul Regiunilor al UE trebuie făcută prudent, cu evaluarea tuturor avantajelor și dezavantajelor modelelor propuse, dar nu cu ștergerea de pe hartă a sute de localități. Potrivit acestora, micșorarea numărului de localități nu este o soluție bună, iar autoritățile centrale și legiuitorii trebuie să conștientizeze acest lucru și să creeze condiții ca oamenii să vrea să rămână în sate și orașe. “Dacă e să ne referim la cadrul demografic trebuie să spunem că prognozele demografice au preconizat o scădere demografică încă din anii 90. Este adevărat că politicile demografic e n-au fost adecvate și corecte în raport cu tendințele demografice care au urmat. În afara de aceasta, trebuie să spunem că depopularea este un fenomen nou din cele 4 probleme demografice ale țării, dar în acest context, țin să menționez că întotdeauna depopularea a generat reducerea genofondului demografic al populației țării. Desigur că este un caz trist, pesimist din toate punctele de vedere pentru că se compromite dezvoltarea economică a țării. Trebuie să spunem că oamenii sunt ultimele resurse ale spațiului, iar în acest context riscăm să devenim și o țară în vid prin prisma faptului că factorii care generează depopularea sunt multipli și adesea sunt intercorelați între ei, ceea ce generează profund aspectul depopulării ”, a remarcat Valeriu Sainsus.
În context, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a opinat: ”În afara de aspectele demografice, eu cred ca noi trebuie sa atragem atenția ca există mari probleme în abordarea politicilor și atitudinea guvernanților față de comunitățile noastre locale. În loc să se atragă o atenție mai mare la problemele de fond ale cetățenilor, care sunt legate de nivelul de viață, cum ar fi apă, canalizare, drumuri, acces la diverse servicii, în mare parte noi am avut o neglijare a acestei situații și o centralizare totală a resurselor. O mare problemă o constituie faptul că nu au existat oportunități și nu s-au transmis către autoritățile locale instrumente, posibilități pentru rezolvarea acestor probleme. Pe de o parte nu avem economie, pe de altă parte, agenții economici nu vin acolo unde nu sunt condiții. Nu este apă, canalizare, curent electric, iluminat stradal. Autoritățile locale sunt practic au mâinile legate pe toate direcțiile. În ceea ce privește dezvoltarea economică toate pârghiile și instrumentele se află la centru. În ceea ce privește fondurile, oricum încă sunt centralizate”.
Primarul Victor Gori a subliniat că există mai multe piedici pentru dezvoltarea localităților: ”Aspectul de bază este evident cel financiar. Noi trebuie să tindem în primul rând pentru o descentralizare financiară, aceasta și este una din condițiile care i-ar motiva pe cetățeni să nu plece din localități. Dar această descentralizare practic doar se mimează. La moment există nu doar o criză economică, dar și spirituală. Consider că statul trebuie să aibă un aport maxim în ceea ce ține de susținerea cetățenilor. Eu cred că această reformă nu este necesară, nu este solicitată și nu este o soluție pentru a acorda careva servicii pentru cetățean. Primul pas ca reformă trebuie aplicată la nivel de raioane”.
Președintele ACoR, Emil Drăghici, a precizat, într-o intervenție telefonică: ”Toți acești socotitori, cei care fac tot felul de socoteli, și consideră că s-ar face o economie datorită reorganizării administrativ-teritoriale sunt niște oameni lipsiți de logica elementară. Am spus-o de nenumărate ori, când vorbesc despre așa ceva trebuie să fii atent la tradiții, cultură și istorie. Și m-am gândit mai bine, ce înseamnă toate aceste opinii cu privire la desființarea sau comasarea localităților. Toate acele sate comune, au fost făcute de înaintașii noștri, oare avem noi dreptul să venim acum în dispreț față de voința lor să facem altceva? Mie mi se pare mai degrabă că acești oameni socotitori sunt fără rațiune care încearcă să calce peste cadavre, peste ce au dobândit înaintașii noștri. Or, noi avem obligația de a păstra ceea ce au făurit înaintașii noștri, nu să distrugem ce au făcut ei. Uitați-vă foarte atent la cine sunt acești oameni care vin și ne spun nouă cum trebuie să facem. Sunt oameni care au doar propriile lor interese, și vor să pară că vin cu sfaturi utile. Utile cui? Unul dintre motivele pentru care a ajuns să scadă dramatic demografia localităților este și fuga celor tineri din statele respective. Tocmai pentru că în acest spațiu public se vine cu discuții de desființare și nu de dezvoltare a localităților. Nici un război n-a adus atâta pierderi a populației, pentru că această zvonistică de desființare, de comasare, nu face decât să-i îndepărteze și pe cei care au rezistat în acele localități.”
Acest punct de vedere a fost susținut și de Alin Nica, primarul de Dudeștii Noi, una dintre cele mai prospere localități din România: ”Aceasta este o problemă cu care ne confruntăm de mai mulți ani de zile. Odată cu intrarea României în UE, iar mulți români au plecat să lucreze peste hotare în occident. Și la noi a fost discuția de comasare a comunelor acum vre-o 7 ani de zile chiar în toiul crizei din dorința de a reduce cheltuielile bugetare însă noi cei din administrația publică locală ne-am luptat să convingem administrația centrală că această măsură e doar una politică, birocratică și ține cont de principii contabilicești și nu de oameni și de comunitățile locale. Depopularea satului nu o putem opri prin desființarea comunelor , pentru că atunci vom accentua acest proces, fiindcă lumea va pleca către centru, noi comune sau orașul (municipiul) cel mai apropiat. Scăderea populației e un efect și nu o cauză care necesită rezolvare prin măsuri guvernamentale, dar nu desființând unitățile administrativ-teritoriale. Noi, în România, am găsit o soluție, este vorba de asociere și de cooperare voluntară între unitățile administrativ-teritoriale. De exemplu, dacă o comună dorește să angajeze un arhitect, însă nu îl poate plăti pentru o normă întreagă se asociază cu mai multe unități administrativ-teritoriale și îl plătește pe acel arhitect ca să efectueze acele lucrări în toate unitățile asociate”.
