La 26 iunie, în cadrul vizitei de studiu în Letonia, CALM a participat la Conferința privind descentralizarea în cadrul Parteneriatului Estic. În cadrul evenimentului au fost prezentate concluziile programului Platforma pentru vecinătatea estică, inclusiv un raport privind descentralizarea și reformele administrative în țările Parteneriatului Estic, precum și schimbul de informații privind activitățile inovatoare de cooperare descentralizată și oportunitățile de finanțare. Tendințele și provocările în implementarea reformelor și descentralizarea administrației publice în Georgia, Republica Moldova și Ucraina începând din 2015 și definirea recomandărilor pentru următorii 3 ani au fost, de asemenea, subiecte puse în discuție. La Conferință au participat experți și reprezentanți ai APL din UE, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, evenimentul fiind moderat de Frédéric Vallier, secretar general al Consiliului Municipalităților și Regiunilor Europene (CEMR).
Andris Jaunsleinis, reprezentantul Asociației Autorităților Locale și Regionale din Letonia a vorbit despre importanța cooperării bilaterale între Parteneriatul Estic și municipalitățile din țările UE în facilitarea dezvoltării locale durabile.
„Între municipalități din țările Parteneriatului Estic și țările UE este o formă de parteneriat bazată pe exemple practice ce sporesc încrederea reciprocă, include cooperarea între asociațiile guvernelor locale și contactele directe între APL, ceea ce contribuie la dezvoltarea durabilă.
Andris Jaunsleinis a vorbit și despre Parteneriat – forma cea mai populară, în contextul obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă. „Stabilirea parteneriatelor ajută la punerea în aplicare a proiectelor bilaterale și multilaterale comune. Cooperarea transfrontalieră este o altă modalitate de parteneriat. Mai multe țări din UE – Letonia, Lituania și Polonia au granițe cu Belarus, Polonia cu Ucraina, România cu Republica Moldova. Acest lucru oferă posibilitatea de a utiliza instrumente de cooperare transfrontalieră.
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a prezentat principalele tendințe, provocări și recomandări în procesul de descentralizare din Republica Moldova. Viorel Furdui a anunțat despre cele 5 reforme ale APL efectuate în ultimii 27 de ani. „În 2012 a fost adoptată Strategia privind descentralizarea, prelungită în 2016 până în 2018. În 2016 a fost adoptată Strategia privind reforma administrației publice. Principala problemă este lipsa implementării acestora.
Printre realizările înregistrate în Republica Moldova, directorul executiv al CALM a menționat: „În 2015 a fost aprobat un nou sistem de transferuri de la bugetul național la cel local – cele directe, a crescut interesul APL de a-și dezvolta propria bază fiscală. Din 2016 APL au dreptul de a se adresa la Curtea Constituțională și competența de a schimba destinația terenurilor. Din 2017 a fost aprobat un nou model de partajare a Fondului rutier cu APL. În consecință, bugetele locale au crescut cu 10-20%. În 2018, opt orașe din Republica Moldova au primit statut de municipiului, astfel majorându-se și veniturile proprii ale acestora cu circa 15%.
Viorel Furdui a prezentat și reforma APC, obiectivul fiind crearea unui sistem profesional și mai puțin politic al administrației publice centrale. „Au fost angajați secretari de stat în loc de viceminiștri. A fost redus numărul de ministere, dar și personalul. Totodată, se preconizează o remunerație mai mare pentru administrațiile publice centrale și locale începând cu anul 2018. Descentralizarea a fost menționată ca element principal al acestei reforme, dar nu a fost utilizată.
Potrivit directorului executiv al CALM, descentralizarea și autonomia locală încă nu sunt văzute ca element fundamental și prioritate de către clasa politică. „Pentru Republica Moldova și pentru această regiune, democrația și descentralizarea locală nu sunt mai puțin importante decât problemele din domeniul justiției, corupția și drepturile omului. „ Se atestă un nivel scăzut de implementare a documentelor de politici naționale și recomandări ale instituțiilor UE / CoE. Cadrul normativ juridic și instituțional nu sunt corelate cu cele din domeniul descentralizării și al democrației locale.
O altă problemă din domeniu este autonomia financiară redusă a APL și procesul continuu de reducere a resurselor financiare proprii. „În loc de descentralizare, avem dovezi ale tendințelor accentuate ale centralizării financiare și dependenței tot mai mari a autorităților locale față de cele centrale. Ponderea veniturilor bugetului local, ca principal indicator al descentralizării și autonomiei locale este în continuă scădere. Veniturile proprii sunt înlocuite cu subvenții condiționate.
Lipsa motivației personalului din APL, inclusiv remunerația precară este un alt impediment în dezvoltarea comunităților locale. „Se atestă un control administrativ, financiar și politic excesiv al reprezentanților APL. Sunt utilizate instituțiile judiciare/de control ale statului ca instrumente de presiuni și intimidări împotriva primarilor/oficialilor locali. A crescut numărul controalelor abuzive și ingerința în activitatea APL. Dialogul instituțional cu guvernul central este instabil, selectiv, nu este sistemic, practic nu este încă funcțional.
De asemenea, Viorel Furdui a menționat că reforma administrativ-teritorială rămâne un subiect controversat și enigmatic, lipsit de transparență și fără evaluări ale impactului pe termen lung. „Promovată de partenerii internaționali, amalgamarea voluntară nu este susținută la nivel de republică, nu se ia în considerare contextul și particularitățile locale/naționale. Modul în care se abordează această tematică în R. Moldova reprezintă o amenințare majoră pentru democrație – atât la nivel național, cât și la nivel local.
Directorul executiv al CALM a afirmat că descentralizarea și consolidarea democrației/ autonomiei locale trebuie să fie declarate în mod expres și recunoscute ca priorități principale și reale asumate de clasa politică, societatea civilă, partenerii de dezvoltare și societatea în ansamblu. „Este necesară stabilirea unui dialog instituționalizat, permanent, eficient și real între Guvern/Parlament și APL, prin intermediul asociațiilor reprezentative/CALM, în conformitate cu Rezoluția nr. 328/2012 a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (CALRCE).
Printre soluțiile propuse pentru a înregistra progrese în domeniul democrației și descentralizării locale, Viorel Furdui a menționat:
Implementarea corectă a tuturor documentelor de politică națională și a recomandărilor partenerilor internaționali;
Corelarea legislației generale și sectoriale și asigurarea competențelor cu resurse financiare;
Consolidarea bazei de impozitare locală (eliminarea tuturor plafoanelor fiscale locale, redistribuirea și partajarea impozitelor-cheie, ș.a.);
Revizuirea statutului și modului de distribuire a fondurilor naționale de investiții publice;
Creșterea autonomiei operaționale în ceea ce privește remunerarea și structura personalului administrațiilor locale;
Revizuirea întregului sistem de control administrativ asupra APL, în vederea adaptării la principiile constituționale ale autonomiei locale, reducerea supravegherii administrative, excluderea abuzurilor și a utilizării organelor de control ca instrument de presiune asupra aleșilor locali/APL;
Dezvoltarea unui concept complex și cuprinzător a viziunii de reformă a administrației locale, discutat pe larg în societate, privind condițiile/realitățile/nevoile Republicii Moldova.
Totodată, directorul executiv al CALM a formulat mai multe recomandări pentru instituțiile europene, printre care:
Includerea reformelor de descentralizare și democrație locală în dialogul cu guvernul național ca fiind unul dintre principalele subiecte, împreună cu justiția, corupția și drepturile omului;
Acordarea mai multor fonduri și programe cu acces direct pentru APL;
Susținerea descentralizării puterii ca o precondiție-cheie pentru democrația locală și națională în Republica Moldova și regiune;
Implicarea activă a principalilor actori ai dezvoltării – guvernele locale/APL și societatea civilă în toate negocierile dintre statele membre UE și țările partenere.
Asociația Orașelor din Ucraina (AOU) a prezentat rezultatele descentralizării din perioada 2015-2018
Directorul executiv al Asociației Orașelor din Ucraina Oleksandr Slobozhan a comunicat faptul că APL din Ucraina a participat la elaborarea legislației privind amalgamarea voluntară, a existat dialog dintre APL și autoritățile centrale;
Statul, dar și partenerii de dezvoltare au oferit stimulente financiare consistente APL care au decis să se unească, în același timp amalgamarea voluntară este un proces prudent, fără a fi grăbit de APC;
A avut loc susținerea informațională, consultativă și educațională a procesului de reformă locală prin intermediul biroului central și al birourilor regionale (în baza un memorandum de cooperare între Ministerul Dezvoltării Regionale și AOU privind înființarea oficiilor de reformă în fiecare domeniu);
Reformele au fost mediatizate și promovate de mass-media prin ample campanii de informare;
În patru ani de implementare a reformei, circa 14% din primării au fost amalgamate;
40% din comunitățile teritoriale amalgamate sunt membre ale AOU;
Reforma a avut sprijin financiar semnificativ din partea statului (educație, îngrijire medicală, dezvoltare regională, subvenție pentru infrastructură).
Printre regresele înregistrate în procesul descentralizării, directorul executiv al Asociației Orașelor din Ucraina a enumerat:
„Amendamentele la Constituție nu au fost încă adoptate (acestea ar face procesul descentralizării ireversibil);
Conflictul din estul Ucrainei creează impedimente în implementarea reformelor în zonele de est ale țării (influența asupra deciziilor politice, dificultățile politice ale procesului de amalgamare a comunităților în zonele apropiate de conflicte);
Delegarea de atribuții autorităților municipalităților locale fără resurse financiare.
Conferința a fost o oportunitate pentru participanți de a se informa în contextul viitoarei ședințe anuale a CORLEAP, ce va avea loc la Kiev, la 24 septembrie 2018, și la Adunarea anuală a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic din Tbilisi, în perioada 6-7 decembrie, 2018. Reuniunea va avea loc în timpul negocierilor privind Cadrul financiar multianual după 2020, oferind astfel posibilitatea de a discuta și despre modificările planificate cu privire la instrumentele de acțiune externă. Această sesiune vizează schimbul privind cadrul financiar multianual după 2020, explorând astfel oportunitățile instrumentelor de acțiune externă pentru guvernele locale și regionale în ceea ce privește continuitatea generării de rezultate concrete pentru cetățeni.
Departamentul de Comunicare al CALM
