La 9 februarie, la Strasbourg, și-a desfășurat lucrările Comitetul de Monitorizare al Congresului Autorităților Locale și Regionale (CALRE) al Consiliului Europei. Agenda a cuprins subiecte privind onorarea obligațiilor și angajamentelor de către statele semnatare ale Cartei Europene a Autonomiei Locale, membre ale Consiliului Europei.
În luările de cuvânt și în contextul procesului de post-monitorizare a implementării Foii de Parcurs și angajamentelor Republicii Moldova în domeniul democrației locale și regionale, raportorii Marc Cools și Gunn Marit Helgesen, au atras atenția asupra unor progrese din ultima perioada de timp dar și asupra unor restanțe și semnale de îngrijorare. În special, în legătura cu creșterea unilaterală a salariilor din APL fără acoperire financiară, precum și situația precară a angajaților din APL la capitolul remunerarea muncii, De asemenea, comitetul de monitorizare a examinat adresarea primarului mun. Chișinău, privind problemele legate de relațiile autorităților municipale și cele centrale în perioada crizei refugiaților, compensarea cheltuielilor bugetului municipal, situație de la S.A. Apa Canal etc.
Membrii Delegației noastre au vorbit despre schimbările pozitive înregistrate în ultima perioadă, în mod special la capitolul dialog instituționalizat, măsuri concrete de descentralizare la elaborarea politicii bugetar-fiscale, liberalizarea completă pentru impozitul pe bunuri imobiliare, terenuri, modificări în procedura de achiziții, adoptarea cadrului legal privind asociațiile intercomunale.
Totodată, a fost reiterată necesitatea atragerii atenției asupra subiectelor extrem de importante, precum problema motivării personalului din domeniul administrației publice locale, creșterea unilaterală a salariilor în APL, din contul bugetelor locale, diferența enormă în remunerarea angajaților instituțiilor centrale și a celor de la nivel local, lacunele în domeniul gestionării proprietății, menținerea transferurilor în bugetele locale la nivelul anului 2020, în pofida creșterii inflației cu 30-35 % etc.
Printre evoluțiile pozitive, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a menționat reanimarea activității Comisiei Paritare și a grupurilor de lucru importante în sectoarele cheie pentru autoritățile locale.
„În decembrie 2022 a apărut primul proiect al strategiei de reformă a administrației publice. În urmă cu câteva zile, acest proiect a fost publicat și supus consultărilor publice. Mai multe evoluții importante au avut loc recent prin aprobarea în Parlament a câtorva propuneri CALM – au fost majorate plafoanele de achiziții publice pentru procedurile de licitație, au fost introduși coeficienți teritoriali pentru creșterea prețului terenului, a atragerii investițiilor la nivel local, a fost aprobată și legea asociațiilor intercomunale.”
Cu toate acestea, directorul executiv al CALM, a explicat că toate evoluțiile pozitive din cadrul politicii fiscale au fost puse în pericol în cadrul legii bugetare 2023 în care administrația publică centrală a pus pe umerii autorităților locale povara deciziilor centralizate de remunerare și costurile inflației extrem de ridicate. „ Rămâne un semn de întrebare dacă în plan fiscal sau financiar toate impozitele și resursele suplimentare puse la dispoziție autorităților locale în cadrul Politicii fiscale 2023 vor putea acoperi costurile măsurilor suplimentare de remunerare și inflația ridicată. Chiar dacă acest lucru se va întâmpla, bugetele locale vor fi private de orice resurse suplimentare, inclusiv vor fi diminuate resursele din investițiile de capital și infrastructură.”
Un alt subiect abordat a fost relația dintre mun. Chișinău și autoritățile centrale, care rămâne a fi una excesiv de politizată. Acest lucru afectează negativ administrarea capitalei – în ceea ce privește plata salariilor, alimentarea cu apă este amenințată cu încetarea, gestionarea deșeurilor etc.
La capitolul reformă și descentralizare, potrivit delegației noastre, strategia de reformă a administrației publice este prea complexă, pe termen prea lung, dincolo de mandatul actualului Guvern și Parlament (până în 2030) și fără garanții de implementare. O astfel de abordare excesiv de strategică contrazice concluziilor ultimului raport de monitorizare al Congresului Consiliului Europei asupra Republicii Moldova și ale Foii de parcurs care menționează că abordările strategice pe termen lung în R. Moldova nu sunt eficiente, rămân neimplementate și este mai bine să ne concentrăm pe perioade scurte și acțiuni pe termen mediu cu impact imediat.
„Sistemul de remunerare rămâne puternic centralizat, în timp ce toată povara măsurilor guvernamentale de creștere salarială unilaterală este pusă pe bugetele locale. Toate acestea duc la un exod catastrofal al resurselor umane din administrația publică locală”, este o altă constatare a delegației RM la CALRE.
Un alt domeniu în care rămân lacune semnificative este procesul de delimitare, înregistrare și evaluare a imobilelor. Tărăgănarea în acest domeniu a fost întotdeauna unul dintre factorii majori ai veniturilor locale enorme ratate de bugetele locale care ar fi putut contribui esențial la dezvoltarea locală.
De asemenea, reprezentanții Delegației, au atras atenție asupra necesității luării în considerație că Republica Moldova intră în perioada electorală și unii din aleși locali semnalează apariția riscurilor de presiuni. „În opinia noastră, aceste semnale sunt niște cazuri izolate și nu sistemice. Dar, în orice caz, am dori să cerem Congresului să acorde maximă atenție acestor practici, luând în considerare experiența noastră negativă anterioară.”
În concluzie, este subliniat faptul că Republica Moldova are progrese importante și vizibile, dar au mai rămas câteva probleme, de asemenea, foarte importante, care trebuie să rămână în atenția Congresului pentru a face toate aceste schimbări durabile și ireversibile.
La rândul său Comitetul de monitorizare și Raportorii, au anunțat că se pregătesc o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada martie-aprilie, în cadrul căreia, va fi examinată situația și implementarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei în domeniul democrației locale și regionale,
Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a autonomiei locale în 1998, obiectivul fiind determinarea și protejarea drepturilor colectivităților locale, care sunt cele mai aproape de cetățean, acordându-le posibilitatea de a participa efectiv la adaptarea deciziilor ce țin de viața de zi cu zi.
