Luînd în calcul evoluțiile semnificative care au avut loc în ultimul timp în vecinătatea UE, instituţiile europene şi-au propus, pe calea dialogului, să revizuiască principiile pe care să-şi bazeze politicile. Astfel, sunt organizate un şir de întâlniri, pe diverse domenii, cu scopul de a asigura o consultare cât mai largă atât cu partenerii din țările vecine, cât și cu părțile interesate din întreaga UE. În data de 18 iunie, la Riga, o delegaţie a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a participat la consultările privind noua configurație a Politicii de vecinătate (ENP) a Uniunii Europene.
Discuţiile au fost organizate de CEMR/Platforma (Consiliul european al municipalităților și regiunilor – Asociația pan-europeană a APL), în partneriat cu Asociația APL din Letonia. Evenimentul face parte din amplul proces de consultări internaționale, iniţiate de Comisia Europeană. Din partea CALM, la eveniment au participat dl Ștefan Vlas, vicepreședinte CALM, dl Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița, dl Gheorghe Tărîță, primar de Opaci și dl Alexandru Osadci, coordinator de programe internaționale CALM. La eveniment, de asemenea, au participat delegaţii impresionante formate din reprezentanți APL și ai asociațiilor care reprezintă interesele autorităţilor publice locale din Georgia, Armenia, Ucraina, Belarusi, Azerbaidjan, Letonia, Lituania, Estonia, Suedia, Polonia, precum și reprezentanții CEMR, Comisiei Europene, BERD, etc.
În discursul său, reprezentantul CALM, Alexandru Osadci s-a referit la problemele şi provocările care urmează a fi luate î calcul în procesul de perfecționare a acestui instrument de politică pentru vecinătate al UE. Osadci a menţionat că, din păcate, nici APL, nici societatea civilă, nu beneficiază pe deplin de susținere din partea Uniunii Europene. Astfel că, în mare parte, fondurile europene sunt direcţionate la nivel central și nu sunt accesibile pentru APL din Moldova. Reprezentantul CALM a trecut în revistă şi alte lacune majore în ceea ce priveşte accesul la fonduri și programe europene, printer care procedurile de administrare extrem de complicate și cerințele de co-finanțare a proiectelor, care sunt destul de semnificative. Totodată, participanţii la consultări din partea CALM la forumul de la Riga au reiterat că Congresul Autorităţilor Locale promovează simplificarea procedurilor pentru aplicarea la proiecte europene, precum și eliminarea co-finanțării. Ultima, potrivit vorbitorilor, nu este justificată. Mai mult, unele comunităţi nu pot beneficia de proiecte din cauza că nu au posibilităţi să asigure contribuţia solicitată, astfel rămânând în afara potenţialelor beneficii. Un argument în favoarea eliminării barierei de co-finanțare rezidă în lipsa unor asemenea cerinţe în cazul proiectelor destinate APC. Participanţii au salutat implicarea Uniunii Europene în procesul consultativ, precum și căutarea extenisvă din partea UE, cu suportul tuturor partenerilor, a metodelor și căilor inovaționale de promovare a politicilor și programelor. Totuși, s-a constatat că, deocamdată, eforturile multidimensionale de schimbare a accentelor în asistență UE încă nu s-au soldat cu o îmbunătățire reală a situației pe teren.
Dintre principiile noi care vizează suportul pentru APL din partea Comisiei Europene, pentru Republica Moldova sunt cele mai esenţiale:
1. Susținerea politicilor în domeniul descentralizării și consolidării autonomiei locale;
2. Suport, fonduri și programe directe destinate APL;
3. Unificarea abordărilor și tratării geopolitice și programatice pentru țătile candidate la aderare în UE și țările din Partneriatul Estic semnatare a Acordului de Asociere cu UE;
4. Abordările programatice și de politici din sus în jos prin implicarea APL și asociațiilor APL în procese de consultări pe marginea politicilor și programelor UE atât regionale, cât și naționale;
5. Consolidarea și susținerea asociațiilor APL.
Noul Instrument european de vecinătate (IEV), cu un buget de 15,4 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, asigură cea mai mare parte a finanțării acordate celor 16 țări partenere. Abordarea bazată pe stimulente permite modularea flexibilă a asistenței financiare în funcție de progresele înregistrate de fiecare țară pe calea democrației și a respectării drepturilor omului.
