În perioada 14-15 martie 2019, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a participat la a VIII-a ediție a Summit-ului European al Regiunilor și Orașelor. Evenimentul s-a desfășurat la Palatul Parlamentului din București și a fost organizat în parteneriat cu Comitetul European al Regiunilor, sub egida Președinției României la Consiliul UE. Circa 800 de lideri naționali, locali și regionali din Europa, printre care președintele României Klaus Iohannis, premierul român Viorica Dăncilă, președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR) Karl Heinz Lambertz, comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, au discutat despre viitorul Uniunii Europene și modalitățile de implicare mai eficientă a cetățenilor în proiectul european prin intermediul autorităților locale și regionale. Printre subiectele abordate au fost coeziunea şi integrarea socială în regiuni şi oraşe, construirea unui viitor durabil în regiunile şi oraşele UE, coeziunea teritorială, consolidarea democraţiei europene prin participarea cetăţenilor prin intermediul autorităţilor locale şi regionale, aşteptările liderilor tinerilor de la UE.
În alocațiunea sa, președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR) Karl Heinz Lambertz a menționat că de unii singuri niciodată nu vom fi puternici, iată de ce este nevoie de consolidarea eforturilor comune pentru a construi o Europă de jos în sus, care să răspundă așteptărilor tuturor cetățenilor săi. „Uniunea Europeană are nevoie de orașele și regiunile sale, în aceeași măsură în care ele au nevoie de Uniunea Europeană”, a menționat Karl Lambertz.
Președintele CALM Tatiana Badan a pledat pentru ca colectivitățile locale din Republica Moldova să fie incluse în politicile europene de coeziune, ceea ce ar putea avea un rol benefic în cadrul procesului de dezvoltare durabilă al acestui teritoriu, în conformitate cu standardele și valorile Uniunii Europene. Tatiana Badan a afirmat că autoritățile locale din Republica Moldova merită o relație mai specială și mai apropiată cu instituțiile Uniunii Europene și, în special, cu Comitetul Regiunilor, deoarece cazul Republicii Moldova și al colectivităților sale locale este unul special și deosebit de alte țări din vecinătate UE. „Colectivitățile locale din Republica Moldova au fost și sunt parte ale spațiului european. De asemenea, colectivitățile locale din Republica Moldova, în marea lor majoritate, sunt cele mai fidele și stabile promotoare ale valorilor democratice și culturale europene. Totodată, trebuie ținut cont și de faptul că cei mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova sunt deja europeni cu acte în regulă, care dețin cetățenie europeană, locuiesc, au permise de ședere și de lucru în țările Uniunii Europene”, a afirmat Tatiana Badan.
Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a menționat că 90 de milioane de euro sunt disponibile pentru proiecte transfrontaliere, reamintind despre faptul că în derularea programelor operaţionale cu finanţare europeană este esenţial să existe proiecte de calitate, care să aducă avantaje concrete cetăţenilor. CALM a discutat cu comisarul european despre problemele cu care se confruntă autoritățile locale din Republica Moldova și România în procesul de accesare a acestor fonduri. Potrivit CALM, condițiile de participare în cadrul acestor proiecte europene sunt prea drastice și este nevoie de simplificarea lor. O altă propunere a CALM, susținută și de către Asociația Comunelor din România a fost de oferi posibilitatea tuturor autorităților locale de a accesa aceste fonduri, nu doar celor din zona de frontieră.
Alexei Busuioc, primarului de Capaclia, Cantemir a propus ca în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală din România să poată aplica cu proiecte comune consiliile locale din ambele state, iar banii să vină în consiliul local din comuna română, după care, o parte din sumă să poată fi transferată pe contul primăriei din Republica Moldova. Primarul de Capaclia s-a arătat convins că de rezultatele acestor inițiative ne vom putea bucura în cel mult doi ani, deoarece asociațiile reprezentative ale APL din România au un cuvânt greu de spus în relația cu autoritățile centrale.
Potrivit Valentinei Casian, primarul municipiului Strășeni, vicepreședinte al CALM, în cadrul Summit-ului de la București toate cele patru asociații ale autorităților locale din România și-au manifestat susținerea necondiționată pentru CALM, iar beneficiile acestei cooperări vor fi resimțite de către toate localitățile din Republica Moldova. „Evenimentul este o platformă de dialog pentru autoritățile locale din întreaga Europă, în cadrul căruia avem posibilitatea să abordăm cele mai stringente probleme cu care ne confruntăm și să ne facem auziți. Este o modalitate de a aduce plus valoare localităților pe care le administrăm, dar și țării în întregime”, a spus Valentina Casian.
În cadrul ședinței tuturor asociațiilor reprezentative ale APL din România, președintele CALM Tatiana Badan a mulțumit reprezentanților APL din România pentru oportunitatea de a participa la acest eveniment istoric și a venit cu propunerea de a crea un mecanism permanent de consultare între toate structurile asociative din România și Republica Moldova, obiectivele fiind promovarea la nivelul UE a intereselor colectivităților locale și regionale din statul nostru, schimbul de experiență și de cunoștințe, transferul de bune practici între APL, ajustarea cadrului instituțional și legal din Republica Moldova la standardele României și UE, dezvoltarea și implementarea programelor de dezvoltare destinate colectivităților locale etc.
Primarul municipiului Edineț Constantin Cojocaru, vicepreședinte al CALM și-a manifestat speranța că cele patru asociații reprezentative ale APL din România, împreună cu CALM din Republica Moldova vor da un semnal de unitate autorităților centrale de la București și de la Chișinău. „APL din cele două state ar putea face primul pas în acest sens prin identificarea noilor formule de colaborare între cele două părți. Ne dorim să apropiem cele două maluri de Prut în practică, nu doar în vorbe”, a punctat Constantin Cojocaru.
Natalia Petrea, primarul satului Costești, Ialoveni a afirmat că cuvântul cheie în cadrul acestui Summit a fost coeziunea tuturor autorităților publice locale în soluționarea problemelor comune. „Am văzut care sunt posibilitățile de dezvoltare a localităților noastre în contextul acestei coeziuni.” Potrivit Nataliei Petrea, toate aceste întruniri ale reprezentanților APL au scopul de a contribui la dezvoltarea regională și chiar dacă Summit-ul a fost dedicat regiunilor și orașelor, s-a pus accent pe dezvoltarea satelor, acolo unde cetățeanul așteaptă servicii de calitate.
Valentin Guțan, primarul orașului Cricova a afirmat că participarea CALM în cadrul Summit-ului European al Regiunilor și Orașelor de la București este o recunoaște a autorităților locale din Republica Moldova de către Comunitatea Europeană. „Delegația CALM a fost singura care a reprezentat un stat ce nu este membru al UE. Faptul că Tatiana Badan a avut o alocațiune în cadrul acestui eveniment major demonstrează, de asemenea, că reprezentanții APL din Republica Moldova încep să-și recapete autoritatea în Uniunea Europeană. Suntem puși pe același cântar cu alte autorități locale europene, ceea ce nu poate să nu ne bucure.” Potrivit primarului de Cricova, în cadrul discuțiilor cu reprezentanții APL prezenți la eveniment au fost identificate noi modalități de cooperare. „Diplomația nu întotdeauna se face la nivel central. Dimpotrivă, efectul poate fi mult mai mare atunci când se face la nivel local”, a punctat Valentin Guțan.
La finalul evenimentului a fost adoptată Declarația intitulată „Construirea UE de la temelie, împreună cu regiunile și orașele.”
Documentul include zece măsuri care vizează consolidarea fundamentului democratic al Uniunii Europene şi întărirea acţiunilor UE pe plan local pentru a construi un viitor mai bun pentru cetăţenii europeni. O altă măsură vizează creşterea nivelului de descentralizare, cu respectarea cadrelor naţionale, în vederea sporirii transparenţei, a responsabilităţii şi a calităţii elaborării politicilor. O altă prevedere este necesitatea eliminării decalajelor economice, sociale şi teritoriale existente, ce rămâne o provocare majoră pentru viitorul UE. În această privinţă, aleşii regionali şi locali din UE susţin că politica de coeziune, mai ales prin intermediul cooperării teritoriale europene, ar trebui menţinută după 2020 pentru toate regiunile, bazându-se pe principiile unei abordări întemeiate pe realitatea zonei, pe parteneriate europene, pe gestiune partajată şi guvernanţă pe mai multe niveluri. Declarația a fost predată președintelui României Klaus Iohannis de către președintele Comitetului European al Regiunilor (CoR) Karl Heinz Lambertz, menționându-se contribuția aleșilor locali și regionali din UE la pregătirea agendei strategice 2019-2024 care va fi prezentată liderilor UE la Sibiu, la 9 mai curent.
Serviciul de Comunicare al CALM
