Ministerul Finanțelor a elaborat un nou regulament al achizițiilor publice de valoare mică care stabilește noul mod de realizare a achizițiilor publice de bunuri, servicii și lucrări de valoare mică.
Potrivit autorităților publice locale, prin noile prevederi ale proiectului, practic se revine la varianta din 2016, reglementată prin Hotărârea de Guvern Nr. 665, din 27-05-2016, care plafonează contractarea directă, fără taxa pe valoarea adăugată, până la 80 mii lei, nu doar pentru bunuri și servicii ci și pentru lucrări.
Astfel, în cazul în care vor fi aprobate de Guvern, noile prevederi vor crea și multe obstacole în activitatea APL, în condițiile în care în cele mai multe primării specialiști pe achiziții publice nu există, aceste atribuții fiind realizate de contabili sau primari, iar publicarea proceselor-verbale în „Registrul de stat al achizițiilor publice” a achizițiilor de valoare va dubla volumul de muncă al acestora.
În speranța că Ministerul Finanțelor va efectua modificările necesare în regulamentul propus, recent, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a avut o întrevedere cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Finanțelor, Vladimir Arachelov. Principala concluzie a reprezentanților APL a fost că există o abordare superficială și foarte îngustă a procesului de achiziții publice la nivel local, dar și o ruptură clară de realitățile din teritoriu.
Principalul argument invocat de către reprezentanții Ministerului Finanțelor în favoarea acestei modificări este asigurarea transparenței și cerințele dictate de către Uniunea Europeană. Potrivit directorului executiv al CALM, Viorel Furdui, impresia este că pe autorii acestui regulament nu îi interesează că în administrația publică locală nu sunt specialiști în achiziții, că majoritatea funcționarilor din APL de mai mult timp au atribuții ce depășesc posibilitățile exercitării acestora în orele oficiale de muncă. „Prin această schimbare se impun responsabilități și muncă suplimentară celor ce urmează să realizeze aceste operațiuni, în condițiile lipsei oricărei motivații, inclusiv salariale și a imposibilității atragerii specialiștilor în APL.”
Primarii au prezentat mai multe exemple când trebuie sa aibă o libertate mai mare în acțiuni, în interesul comunităților pe care le reprezintă, să țină cont de interesele mediului de afaceri local, să asigure calitatea produselor/bunurilor/serviciilor achiziționate etc, toate aceste aspecte, presupun asigurarea funcționării, măcar parțiale, a autonomiei locale.
Primarul comunei Gangura, Marcel Bobeica, a atras atenția că sunt situații când nu poți să aștepți câteva săptămâni pentru a soluționa anumite probleme stringente ce apar într-o localitate sau alta.
Potrivit primarului de Botnărești, Victro Gori, dacă s-au înregistrat anumite abuzuri în acest proces de achiziții publice, atunci acestea trebuie cercetate de către organele competente. „Abuzurile, dacă sunt, trebuie prevenit și combătute, important este să nu suferim cu toții.”
Primarul de Cârpești, Ion Bîzu, a fost de părere că prin aceste modificări, autoritățile publice centrale vor pune autoritățile publice locale în situația să mituiască agenții economici pentru a soluționa anumite necesități stringente care apar în activitatea APL.
Potrivit directorului executiv al CALM, nu există nici o analiză sau studiu care să stabilească dacă APL I fac sau nu abuz în procesul de achiziții publice. „În aceste condiții nu este clar cum au fost evaluate și stabilite riscurile ? Nu se ține cont de situația social-economica existentă, de inflație, etc.. În afară de aceasta, nu se face diferență între mărimea primăriilor care contractează aceste tipuri de servicii. Sunt puse să respecte aceleași reguli autoritățile cu 1000 – 20000 sau 100000. Din păcate, constatăm o dată în plus că la baza acestei decizii au fost puse în calcul posibilitățile municipiului Chișinău. Putem noi oare compara posibilitățile instituționale ale municipiului Chișinău cu ale altor orașe si sate? Oare de cate ori trebuie să se calce pe aceleași greble (Legea aprovizionării cu apă (elaborata în baza SA Chișinău), legea prin care certificatele de construcție și alte document similare trebuie sa fie eliberate doar în baza Planurilor Urbanistice Generale, în situația în care majoritatea APL rurale NU le au) etc.”
O altă constatare a CALM este că în cazul acestei Hotărâri de Guvern nu a fost realizată o analiză a efectelor acestei decizii „De asemenea, considerăm că Guvernul nu este în drept să impună ca obligație procedura respectivă, în situația în care Legea achizițiilor NU prevede expres acest lucru. „Ea permite Guvernului sa reglementeze procedura în limitele stabilite de lege, însă nu permite să creeze norme primare, pentru acestea fiind nevoie de o delegare specială”, a explicat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
Reieșind din toate cele expuse, Congresul Autorităților Locale din Moldova a propus:
– Caracterul facultativ și de recomandare, în raport cu APL, a prevederilor normative respective (cel puțin, până la crearea unor condiții și soluționarea problemelor menționate mai sus);
-Corelarea și creșterea pragurilor prevăzute în proiectul dat, la 100000 lei, fără TVA (pentru bunuri) și 150000 lei (pentru servicii și lucrări).
Astfel, pe de o parte, vor fi respectate principiile autonomiei locale și asigurată libertatea necesară pentru APL. Pe de alta parte, va fi evitată blocarea activității APL.
