Legea Finanţelor publice locale, votată în lectura a doua, continuă să suscite interesul edililor locali, dar ridică şi anumite semne de întrebare. Pentru a găsi răspuns la preocupările membrilor săi, Congresul Autorităţilor Locale a reunit, la Chişinău, peste 60 de reprezentanţi ai autorităţilor locale, cărora le-a organizat o întâlnire cu autorii legii, dar şi cu cei care vor implementa noile prevederi – responsabili din cadrul Ministerului Finanţelor.
Vineri, 26.07.2013, la iniţiativa CALM, a fost organizată şi desfăşurată o sesiune de dezbateri asupra modificărilor operate la Legea Finanţelor Publice Locale. Totodată, au fost discutate aspecte ce vizează procesul de elaborare a bugetelor locale pentru anul 2014, conform noului sistem. La ședința lărgită a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) au participat mai mulţi primari de localităţile ţării, dar şi preşedinţi de raioane. Destul de reprezentativă a fost delegaţia din partea autorităţilor statului, în speţă Ministerul Finanţelor, instituţia care urmează să pună în aplicare noile prevederi, dar şi să elaboreze un mecanism de conlucrare optim şi comprehensiv în relaţiile cu autorităţile locale de nivelul unu şi doi.
În debutul întâlnirii, preşedintele CALM, Tatiana Badan, a salutat deschiderea primarilor către dialog şi a menţionat că sugestiile şi observaţiile acestora sunt foarte importante, în contextul în care a rămas foarte puţin timp pentru a acumula opiniile şi a le remite structurilor statului: „Această întâlnire a fost solicitată de majoritatea membrilor CALM, şi asta deoarece au apărut mai multe neînţelegeri legate de metodologia aplicării noilor prevederi, mai ales în ceea ce priveşte esenţa legii şi a noului sistem de finanţate care se propune a fi introdus începând cu 2014. Cu toţii am participat la elaborarea calculelor bugetelor locale, în două formule şi mulţi au întâmpinat dificultăţi. Tocmai de aceea, întâlnirea cu factorii de decizie din cadrul Ministerului Finanţelor ar trebui să ne ajute să ne orientăm mai abil în acest sistem, dar şi să găsim soluţii pentru problemele care au apărut într-o localitate sau alta”.
Totodată, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a atenţionat asupra faptului că întâlnirea este una importantă, deoarece noua lege reprezentă un impuls serios pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor: „CALM a observat o anumită insuficienţă a informaţiei, care generează reticenţă, de aceea credem că explicaţiile sunt oportune. Din discuţiile cu membrii noştri am dedus că există aspecte tehnice care urmează a fi ajustate. Nu este vorba că sistemul nou este unul bun sau rău, problema e că necunoscutul întotdeauna sperie. De aceea, trebuie să punem cărţile pe masă, să vedem ce ne frământă şi să găsim soluţii satisfăcătoare pentru toată lumea, să ne suflecăm împreună mânecile, să cooperăm, pentru că o facem în beneficiul nostru. Trebuie să recunoaştem, de douăzeci de ani încercăm să facem reforme în administraţia locală, iar lucrurile nu prea se schimbă. O piatră de încercare a fost finanţarea locală, problemă pe care am sesizat-o în toate rapoartele CALM. Or, ţara noastră este criticată cel mai des anume din cauza lipsei de capacităţi financiare la nivel local. Dacă nici acum nu reuşim să găsim un consens, o formulă care ne-ar satisface pe toţi şi ne-ar ajuta să mergem mai departe, atunci în următorii 4-5 ani putem să uităm de orice reformă în domeniul administraţiei locale, mai ales privind întărirea capacităţilor şi creşterii gradului de autonomie”.
Unul dintre experții care a asistat Ministerul Finannțelor, Adrian Ionescu, consilier tehnic principal în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, a explicat că proiectul de lege are drept scop crearea şi consolidarea autonomiei financiare la nivel local, prin aplicarea câtorva principii-cheie, printre care consolidarea bazei veniturilor, autonomia deciziei asupra lor, dar şi reformarea sistemului de transferuri şi impozite partajate: „Legea este un prag de trecere la maturitate. Noul sistem este concentrat pe impozitul pe venit al persoanelor fizice, iar autorităţilor locale de nivelul 1 şi 2 le sunt acordate cote fixe. Un lucru e cert, din 896 de autorităţi locale, doar 178 vor avea bugete mai mici decât cele pe care le primeau din alocarea tradiţională. Ultimele pierd, per ansamblu, 50 de milioane, iar primele înregistrează o creştere totală de aproximativ 300 de milioane. Totodată, pentru primăriile care sunt în așa numită” pierdere” se prevede un fond de compensare, din care vor fi acoperite pierderile respective pe parcursul a cel putin doi ani. Ceea ce de fapt, inseamna ca pierzatori practic nu trebuie să existe. Astfel, autorităţile locale care se trezesc în noul sistem cu bugetele diminuate, pot și trebuie să solicie de la Ministerul Finanţelor un transfer în acest sens”.
Reprezentanţii APL, prezenţi la întrunire, au evidenţiat mai multe probleme cu care se confruntă în elaborarea bugetelor conform noului sistem, accentuând şi anumite aspecte care, în opinia lor, nu au fost luate în calcul la elaborarea Legii Finanţelor Locale. Printre acestea, se numără datele statistice luate ca bază pentru calcul. Astfel, potrivit edililor locali, utilizarea unor informaţii neactualizate despre numărul de locuitori ar putea conduce la o evaluare incorectă a bugetelor. Totodată, primarii au cerut explicaţii privind principiul solidarităţii aplicat în noua lege, prin care localităţile sărace vor fi sprijinite suplimentar, dar şi au solicitat revederea posibilităţii de acumulare a impozitelor pe venit a persoanelor fizice după viza de reşedinţă. În acelaşi timp, participanţii la reuniune şi-au exprimat îngrijorarea faţă de activitatea centrelor sociale, a caselor de cultură şi a azilurilor pentru persoane social-vulnerabile, pe care le-au deschis în anul 2013. Potrivit acestora, din bugetul calculat pentru anul 2014 nu le reuşeşte să atingă măcar plafonul de salarizare.
Ca răspuns, expertul Victor Josan a specificat că implementarea Legii privind finanţele publice locale în redacţia nouă va asigura ca întregul proces bugetar să devină o competenţă exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale. Asta nu înseamnă că primăriile care întâmpină greutăţi nu vor fi susţinute în primă etapă. Nu este de neglijat şi faptul că sistemul votat în două lecturi va spori independenţa APL în elaborarea si gestionarea autonomă a propriilor resurse: „Toate ţările europene folosesc sisteme similare. Acum nu aveţi acea dependenţă de cuantumul de venituri pe care îl puteţi obţine din toate felurile de impozite fiscale şi din alte surse. Beneficiul principal e că nu mai sunteţi dependenţi de nişte calcule ale Ministerului Finanţelor, care până acum vă indica cum să cheltuiţi banii. Dacă doriţi un sistem „corect” în ghilimele, să ştiţi că toţi banii ar veni la Chişinău, unde se acumulează 67 la sută din impozitele pe venit ale persoanelor fizice şi 75 la sută din TVA. Nu ar fi tocmai corect în raport cu alte localităţi, unde cetăţenii tot trebuie să primească servicii, căci la fel de mult muncesc. Noi am încercat să păstrăm echilibrul. Nu putem lăsa localităţile sărace fără sprijin”.
În context, directorul executiv CALM, Viorel Furdui, a specificat: „Multe dintre problemele enunţate sunt de natură tehnică. În lectura a doua au fost solicitate şi operate anumite schimbări. Astfel, o parte din impozitul persoanelor juridice ar putea rămâne la nivel local, iar în jur de o pătrime din taxa rutieră nu este exclus să treacă la nivelul întâi. Noi trebuie să discutam concret, cum să facem ca pierderile să nu existe”.
Diana Răzlog, consultant superior în cadrul Ministerului Finanţelor, a explicat reprezentanţilor Autorităţilor Publice Locale diferenţele dintre sistemul vechi şi cel nou, dar şi avantajele pe care le asigură noua redacţie a Legii Finanţelor Publice Locale: „În varianta veche aveam normative de cheltuieli, care erau stabilite la nivel central. Ulterior, erau calculate veniturile, alte taxe şi încasări. Transferul de la bugetul de nivelul 2 se calcula ca diferenţă dintre cheltuieli şi venituri. Acum, în varianta nouă, unicele schimbări la partea de venituri sunt acele cote de defalcări la impozitele pe venit ale persoanelor fizice, care pentru autorităţile de nivelul 1 sunt de 75 la sută. În prima variantă puteau fi 10 sau 0 la sută. Astfel, veniturile le direcţionaţi de sine stătător, orientându-vă după necesităţile comunităţii”.
Primarii, prezenţi la reuniune, au accentuat faptul că Legea Finanţelor Locale le dezleagă mâinile, dar şi îi provoacă să fie mai activi în atragerea surselor alternative. În această ordine de idei, Nicolae Tudoreanu, primar de Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, a menţionat: „Trebuie să gândim în contextul noului sistem. Am impresia că Direcţia generală finanţe a făcut calcule greşite şi ambigue, de aceea contabilii sunt puşi în dificultate. Procedura care urmează să fie implementată este încurajatoare, noi trebuie să susţinem acest sistem, deoarece este de perspectivă. Noi avem nevoie de proceduri, de reguli noi. În aşa fel, din rapoartele bugetare dispar presiunile, regulile nescrise. Se pun bazele unui sistem care o să ne dea posibilitatea să putem face bugete multianuale, să accesăm credite investiţionale. Este un sistem bun. Ceea ce s-a făcut este un rezultat al profesionalismului. Haideţi să ne întoarcem acasă, să mai facem calcule, poate nu toţi au înţeles corect formula, căci de multe ori e vorba de confuzii ale contabililor”
Svetlana Cucu, primarul de Cruglic, raionul Criuleni, a ţinut să menţioneze: „Se simte o lipsă cronică de informaţie din partea Direcţiilor Finanţe. Şi eu, contabilă cu o experienţă de 15 ani, mă descurc cu greu în noile reguli. Trebuie să fie explicată clar noua formulă, dacă nu este înţeleasă din prima, trebuie să se insiste, căci comunicarea şi găsirea unui numitor comun sun bazele unei colaborări facile pe viitor. Nu ştiu, poate se întâmplă din lipsa resurselor umane, dar Ministerul trebuie să discute activ cu reprezentanţii localităţilor”.
Svetlana Borţoi, şefa Direcţiei Finanţe în învăţământ, cultură şi ştiinţă a explicat modalitatea prin care autorităţile locale urmează să solicite anumite sume pentru asigurarea activităţii centrelor culturale, sociale şi educative: „Momentan, v-am oferit două formulare, unul pentru sistemul vechi de calculare şi unul potrivit noilor prevederi. Noi am primit proiectele de buget din aproximativ 14 raioane. Foarte puţini, într-adevăr, au urmat instrucţiunile de rigoare. Acestea sunt explicit redate în formular. Astfel, atunci când nu vă ajung resurse pentru întreţinerea grădiniţelor, centrelor de educare, şcolilor muzicale, indicaţi şi argumentaţi acest lucru la capitolul – solicitări suplimentare. E poziţia care va fi acoperită din transferurile cu destinaţie specială. Nu este târziu să conlucrăm şi să rezolvăm toate problemele care apar. Contează ca acestea să fie formulate şi incluse în capitolul la care mă refeream”.
La finalul întâlnirii, s-a decis că propunerile şi sugestiile membrilor CALM vor fi acumulate şi expuse într-un document unic de experţii Congresului Autorităţii Locale din Moldova. Acesta va fi remis ulterior autorităţilor.
Amintim că, Legea Finanţelor Publice Locale a fost votată în Parlament, în a doua lectură, pe 13 iulie curent. Deputaţii urmează să dezbată varianta finală a legii după ce vor reveni din vacanţă.
Pentru informații suplimentare, rugăm să ne contactați la tel. 022 22-35-09, Tel/Fax. 022 22-35-29, 022 21-32-35 sau la adresa electronică info@calm.md. Totodată, mai multe detalii despre proiectele derulate de CALM, găsiţi pe site-ul nostru oficial – www.calm.md
