Autoritățile locale au obținut mandatul prin vot direct și se bucură de cea mai mare încredere din partea populației, după biserică. Totuși, având această mare misiune de a schimba calitativ viața comunităților, inițiativele lor sunt blocate în structurile de stat. APL sunt în continuare desconsiderate și neglijate de guvernarea centrală, care tergiversează adoptarea unor legi menite să fortifice autonomia locală, așa cum stipulează angajamentele pe care și le-a asumat Republica Moldova, odată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE. Sunt doar unele dintre aspectele abordate de membrii Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) în cadrul întrevederii cu prim-ministrul desemnat Ion Sturza.
Președintele CALM, Tatiana Badan a declarat că această întâlnire este un semn bun. ”CALM este o organizație apolitică, o organizație care reprezintă interesele autorităților publice locale. Ne-am creat în 2010, dar în această perioadă scurtă de timp am reușit multe lucruri. De la 200 membri am crescut la peste 700 și suntem încă în creștere, ceea ce demonstrează că suntem o organizație puternică, în care se discută problemele autorităților locale și noi încercăm să le promovăm și la nivel central. În același timp, unii primari se duc de la un partid la altul pentru a beneficia de susținere și de fonduri. Și partidele le promit. Congresul Autorităților Locale este împotriva acestui fapt, care nu este echitabil.”, a declarat Tatiana Badan.
Între reprezentanții administrației publice locale și clasa guvernamentală din Moldova există o ruptură, care nu permite conlucrarea eficientă, în beneficiul cetățeanului. De această părere este Viorel Furdui. Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM),Viorel Furdui, a menționat că sistemul politic și economic excesiv de centralizat din țara noastră nu permite administrațiilor publice locale să se dezvolte în mod independent, să atragă investiții și să acceseze fonduri.
„Ne dorim ca clasa politică să meargă pe dimensiunea descentralizării și să facă reforme concrete. Ieri s-au confirmat spusele mele, majoritatea parlamentară nu a dorit să adopte un proiect care se discută de câțiva ani și care vizează interesul administrației publice locale. E vorba de o ruptură dintre clasa guvernamentală și necesitățile administrației publice locale. Avem un sistem politic, financiar, administrativ excesiv de centralizat și de aici ni se trag toate problemele. În acest sistem nu pot răzbate oamenii.”, a explicat directorul CALM.
În opinia lui Viorel Furdui, abordarea autorităților centrale în ceea ce privește implementarea strategiilor de dezvoltare a țării este eronată. Potrivit lui, majoritatea strategiilor sunt elaborate fără consultarea primarilor.
„Pe noi nu trebuie să ne mire de ce nu merg reformele, pentru că ele sunt incompatibile cu situația reală din teritoriu. Până nu va exista o administrație publică puternică, practic o să rămânem la aceeași etapă de dezvoltare. Nu vedem o înțelegere suficientă a acestui subiect”, a specificat Viorel Furdui.
Autorităţile publice locale pierd anual sute de milioane de lei din cauza evaluării incorecte a bunurilor imobiliare, a mai menționat Viorel Furdui.
„De 15 ani Codul Fiscal prevede că Guvernul are obligația să facă înregistrarea proprietăților din bugetul de stat și să facă evaluarea bunurilor imobile. Știm foarte bine că aceasta este sursa principală de venit în majoritatea țărilor europene. Însă, de 15 ani acest lucru nu s-a făcut. Este vorba de sute de milioane de lei pe care le pierd anual autoritățile publice locale. Vrem drumuri, apă, canalizare, dar în Republica Moldova, plata pentru bunul imobil pentru un an este de cinci lei. Iar în mai mult de jumătate din satele din Moldova proprietățile imobiliare nici nu sunt înregistrate.”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.
La rândul său, prim-ministrul desemnat, Ion Sturza, a remarcat că problema delimitării și folosirii cât mai eficiente a patrimoniului statului este foarte importantă. „Această problemă este foarte actuală, mai ales în orașe. De exemplu, într-un oraș cum este Bălți, să impune ca un teren din centrul orașului să fie vândut cu o mie de euro, când în realitate acesta costă 15 mii de euro. Este o aberație. Când în Chișinău s-a impus ca peste 300 de hectare să treacă prin tertipuri judiciare la persoane fizice, practic pe gratis? Este iarăși un fel de trădare.”, a afirmat Sturza în cadrul consultărilor publice cu reprezentanţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.
În opinia lui Ion Sturza, problema fundamentală în Republica Moldova este că politicienii se uită la cetăţeni ca la votanţi, iar la autorităţile publice locale ca la un instrument mobilizator al votanţilor. „Pentru politicieni sunteţi votanţi. Dacă am ajunge să avem un stat inclusiv, şi statul ar face serviciile pentru cetăţeni, pentru noi ar fi perioada de glorie”, a declarat premierul desemnat.
În aceiași ordine de idei, Sturza a mai menționat că, după ce RM va trece peste această instabilitate politică, țara noastră va beneficia de foarte multe fonduri.
”Vor fi multe proiecte care vor veni din fonduri de solidaritate, trecem noi peste această situație din RM, dar atunci când o să vină, trebuie să fim gata să le aplicăm. Fondurile vor veni, însă și rigorile sunt extrem de dure, trebuie să avem unități de implementate, trebuie să fim pregătiți. Acest val de proiecte sunt convins că va veni măcar din simple considerente de solidaritate”, a mai spus Sturza.
La întrevederea cu Sturza, primarii i-au oferit o declaraţie ce conţine mai multe priorităţi pentru viitorul guvern. Printre doleanţele primarilor se regăseşte posibilitatea APL-urilor de a avea acces la Curtea Constituţională, de a putea aplica amenzi în domeniul salubrizării, ordinii publice, construcţiilor sau parcărilor.
