Conferința Națională „Consolidarea rezilienței la inundații: Construirea unui viitor mai sigur” a reunit reprezentanți ai entităților statale responsabile de protecția mediului și gestionarea apelor, Ministerul Mediului, parteneri de dezvoltare care susțin proiecte în sectorul apelor, inclusiv Stella Avallone, Ambasadoarea Austriei în Republica Moldova, Daniela Gasparikova reprezentanta rezidentă a PNUD, societatea civilă, experți naționali și internaționali (reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România și Administrației Naționale „Apele Române”).
În sesiunea tematică II a Conferinței: „Agenda Republicii Moldova pentru adaptarea la schimbările climatice și perspective naționale și locale de sporire a rezilienței la fenomene climatice extreme”, expertul CALM Igor Cristal, a ținut un discurs despre „Asigurarea rezilienței Autorităților Publice Locale la schimbările climatice, prioritate pentru generațiile prezente și viitoare”.
Expertul CALM a focusat atenția publicului pe accentele, respectiv, provocările cu care se confruntă autoritățile publice locale în asigurarea rezilienței climatice la inundații, în special impedimentele și lacunele normative, constrângerile financiare, lipsa clarității apartenenței corpurilor de apă și prioritatea atenuată de alte provocări de moment ale APL.
Aceste provocări se dovedesc și prin faptul că printre cele 612 proiecte ale APL acceptate spre finanțare prin Programul Satul European, ed. II – nu se regăsesc și proiecte din domeniul prevenirii și reducerii riscurilor de inundații (reabilitarea cursurilor de apă și a infrastructurii hidrotehnice sau, în general, creșterea rezilienței la fenomenele climatice extreme).
Aceste din urmă proiecte necesită niște măsuri complexe, de durată și care sunt foarte costisitoare, pe care puține APL și le-ar putea permite să le suporte, dar nici Programele naționale nu au o durată suficient de mare în timp și nici surse suficiente pentru asemenea proiecte.
O provocare, de asemenea, constituie faptul că majoritatea cazurilor de inundații se produc prin umplerea în urma viiturilor a pâraielor, rîulețelor care nu sunt în gestiunea autorităților publice locale, ci în gestiunea autorităților centrale.
Expertul CALM a prezentat și experiența APL de bune practici în materie – prin Proiectul de reabilitare a râului Bîc și protecție împotriva inundațiilor, implementat de către Primăria municipiului Chișinău, cu suportul BERD și Fondului Verde pentru Climă (Green Climate Fund), care include curăţarea râului, reabilitarea malurilor, revitalizarea fluxului de apă şi crearea rolului de coridor verde-albastru al orașului.
Acest proiect are o durată de implementare estimată la circa 3 ani și urmărește inclusiv reabilitarea rețelei de drenaj și reprofilarea canalului râului pentru 7,6 km de porțiune urbană, pentru a reduce frecvența inundațiilor și a îmbunătăți calitatea apei care ajunge în râu.
Bugetul total al proiectului este de 21 milioane EURO, din care 4 milioane EURO reprezintă grant nerambursabil, iar valoarea contractului pentru această etapă de cercetare și proiectare este de 3,85 milioane Euro (cca 80 milioane lei).
Fiind solicitat să se expună asupra proiectului în cauză (având în vedere că râul Bîc și zona riverană se află în administrarea entității statale) – directorul interimar al Administrației Naționale „Apele Moldovei” (fosta Agenție „Apele Moldovei”) a declarat că va acorda deplina susținere și asistență din partea autorității publice pe care o conduce în prezent, pentru ca acest proiect important să fie realizat cu succes.
De asemenea, expertul CALM a atras atenția asupra constrângerilor la aplicarea de către APL a Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 977/2016 și recent modificat, datorită, aceleiași lipse de claritate a apartenenței corpurilor de apă (deținătorul corpului de apă este obligat să elaboreze și să aprobe Regulamentul de exploatare și să implementeze măsuri costisitoare inclusiv de protecție contra inundațiilor). Pe motiv că de peste doi ani autoritățile publice centrale ezită să își determine corpurile de apă de importanță națională și astfel să execute prevederile Art. VII lit. c) din Legea nr. 318/2022, se tergiversează atât lucrările de delimitare a apartenenței și domeniilor corpurilor de apă proprietate publică, cât și punerea acestora în valoare și reabilitarea corespunzătoare, inclusiv pentru a face față riscurilor de inundații.
Experții din România prezenți la Conferință și-au împărtășit experiența în domeniu, expunând atenției rezultatele mai multor proiecte și concepte deja realizate în domeniul rezilienței climatice.
Participanții la eveniment au constatat utilitatea comunicărilor și discuțiilor purtate în cadrul Conferinței, care vor aduce un impuls sporirii rezilienței la schimbările climatice și fenomenele climatice extreme, în special s-a accentuat necesitatea unei mai bune cooperări a tuturor factorilor de decizie pentru consolidarea capacităților și luarea unor decizii corecte și prompte, precum și îmbunătățirea în continuare a cadrului normativ în vigoare.
