Primarii Mariana Gâju, prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, și Alin Nica, vicepreședinte al Asociației Comunelor din România au vorbit în cadrul unei emisiuni de la București TV despre satul românesc, dar și despre cum ar trebui de dezvoltat acesta.
Potrivit Marianei Gâju, satul românesc poate fi definit ca pe un sat care se zbate să aducă în el tot ceea ce înseamnă infrastructură, condiții civilizate de viață pentru locuitorii săi. „Noi, primarii, temporar răspunzători de destinul comunelor noastre nu avem altă grijă decât aceea de a aduce condiții civilizate pentru copii noștri din localitate. Dacă în anul 2000 în comuna Cumpăna, județul Constanța aveam un număr de 6000 de locuitori astăzi, în 2018, cu domiciliul stabil înregistrați sunt 15000 de locuitori. Crearea acestor condiții presupune o muncă titanică, care nu înseamnă altceva decât a atrage fonduri financiare ministeriale, guvernamentale, iar din 2007 și europene, pentru că singuri, din taxele și impozitele locale nu reușim să avem bugetul necesar pentru a implementa aceste proiecte, valoarea unora depășește trei, patru sau chiar zece milioane de euro. Investițiile sunt cele mai importante pentru dezvoltarea satului românesc, iar investițiile în educație sunt baza societății românești.”
Alin Nica, care este și prim-vicepreședinte al Comisiei care se ocupă de educație, cultură, tineret și cercetare în cadrul Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles a explicat că: „În general, problemele pe care le întâmpinăm în atragerea fondurilor europene țin în principal de organizarea birocratică din România. Piedicile pe care noi singuri ni le punem sunt cele mai dureroase pentru noi, aleșii locali. Mă refer la timp, bani, nervi și stres. Trebuie să simplificăm procedurile și să folosim această pârghie a fondurilor europene pentru a dezvolta satul românesc. Te bucuri când câștigi un proiect european, dar îți smulgi părul atunci când te confrunți cu o sumedenie de bariere, cum ar fi tot felul de avize, proceduri administrative în ceea ce privește licitațiile, constructori necinstiți, sau care nu-și fac treaba conform prevederilor contractuale. De la ideea unui proiect și până la darea lui în folosință e un mare drum, consumator de energie, de resurse umane și materiale.
Mariana Gâju a afirmat că datorită Programul Național de dezvoltare locală, circa 70 % din comune au câte un proiect, sau chiar mai multe. „Dacă aceste valori sunt implementate și duse la capăt, ele aduc plus valoare acelui sat românesc. Având infrastructură realizată vin și investitorii și dezvoltă activități economice. Domeniul economic privat, lângă administrația publică locală este cheia succesului. Degeaba realizăm prin proiecte grădinițe, creșe, săli de sport, ș.a, dacă nu ai cu ce să le întreții. Având parteneri economici în localitate, automat cresc veniturile la bugetul local și așa poți să dezvolți o activitate sau alta. Asociația Comunelor din România luptă de ani de zile pentru aceste deziderate. Indiferent de culoarea partidului de la guvernământ, parcă smulgi cu cleștele fiecare modificare legislativă, care ar fi benefică atât APL, cât și APC. Nu este posibil să nu dorești să ai o comunicare bună, o colaborare bună, când țelul este comun.”
Alin Nica a subliniat faptul că dintre toate programele europene, cele destinate mediului rural au avut cel mai mare grad de absorbție. „Aici concurența a fost cea mai mare, pentru că e vorba despre un deficit major de infrastructură în mediul rural și proiectele scrise au fost foarte multe. De aceea s-a și înființat acest Program Național de Dezvoltare Locală, care să compenseze faptul că sumele din banii europeni nu ajungeau ca să acopere tot necesarul de investiții în infrastructura rurală. Eu cred că un primar de comună ar fi mult mai bun decât premierii sau poate chiar președinții care provin din APL, dar provin dintr-un nivel al APL mai îndepărtat de cetățean. Primarul de comună sau de oraș mic e mult mai apropiat de cetățean, e mai sensibil la nevoile lui și reacționează mult mai rapid și mult mai în cunoștință de cauză, deaorece pe ușa acestuia oamenii intră zilnic, direct și nemijlocit, față de ușa unui președinte județean sau de primar de mare municipiu. Acest lucru ne face pe noi, primarii de comună, mult mai sensibili la toate schimbările ce au loc în societate. Asta nu înseamnă că primarii de comună ar deține adevărul absolut, însă s-a creat o prejudecată că primarii de comună sunt o categorie inferioară față de ceilalți primari de orașe mari și municipii. Înțelepciunea sau intelegența nu s-au oprit la poarta unui mare minicipiu sau a unui consiliu județean.”
Potrivit primarului Alin Nica, realizarea conexiunilor de infrastructură rutieră între vestul și estul țării sunt esențiale pentru dezvoltare. „Am văzut la nivel micro cât de mult înseamnă să faci o conexiune rutieră. În 2007, drumul care făcea legătura între comuna mea și drumul național, principala cale de acces către municipiul Timișoara, era plin de gropi. În asemenea condiții niciun investitor nu ar fi venit să investească în acea zonă. Din momentul în care acel drum a fost asfaltat, aproape instantaneu au venit peste 100 de firme în comuna mea, profitând evident și de apropierea față de Timișoara. Am văzut cât de mult contează infrastructura ca să crești în competitivitate, în atractivitate, iar bugetul localității a crescut de 30 de ori în ultimii 10 ani.”