De la 1 ianuarie 2015, autoritățile publice locale de la noi din țară au o viață nouă. Ele vor fi independente, vor putea cheltui banii din buget după cum le duce mintea și capul.
Timp de 22 de ani, primarii noștri, dar și consiliile locale, nu prea decideau mare lucru. Bugetul era format în mare parte (mai mult de 80%) din transferurile de la bugetul de stat. Tot de la stat se venea cu un deviz de cheltuieli, pe care primarii trebuiau să-l îndeplinească.
Cum era înainte:
- Bugetul era format în baza normativelor de cheltuieli pe cap de locuitor. Adică, dacă nu-ți ajungeau bani din veniturile proprii pe care le colectai în mare parte de la locuitorii din localitate, ți se transfera diferența de la bugetul de stat. Dacă în următorul an aveai nevoie de mai puțini bani, suma transferurilor era micșorată proporțional. Dar bani pentru bugetul local poți face doar dacă dezvolți localitatea, atragi antreprenorii, colectezi taxe. În condițiile în care, chiar dacă lucrai mai mult și aduceai bani în caznaua satului, ți se tăia din suma transferurilor date de la buget, primarii au devenit leneși. Așa au parazitat din 1992 pînă în 2015.
- Banii erau transferați mai întîi raionului, care, la rîndul său transfera banii satelor și orașelor. Și nu dă doamne să fi avut un președinte de raion dintr-un partid și primarul din altul, că te puteai trezi fără bani de salarii. Conflicte, corupție și Santa Barbara.
Cum va fi de azi încolo:
- Banii se vor aloca în funcție de capacitatea fiscală sau capacitatea de a colecta venituri. Cu cît mai multe venituri generezi, cu atît mai mult vei beneficia de banii din bugetul de stat. Capacitatea fiscală depinde de cît de bune sunt condițiile de business în localitate, de cît de bine sunt colectate impozitele, de politica bugetar fiscală etc. Dar această formulă motivează autoritățile publice locale să lucreze.
- Banii vor fi transferați direct de către Ministerul Finanțelor pe conturile autorităților publice de nivelul I. Astfel a dispărut dependența primarilor de raion. Și pace.
Cine are de cîștigat:
De cîștigat au primarii care, în sfîrșit, vor fi stăpîni la ei acasă. Totodată, ei vor fi motivați să muncească mai mult, pentru că astfel vor primi mai mulți bani. Tot primarilor li se dă libertatea de a alege domeniul pentru care se vor cheltui acești bani: cultură sau drumuri, concerte sau proiecte de cooperare transfrontalieră. Tot ei vor putea să gestioneze proiectele investiționale. Acum avem nevoie de primari gospodari.
Cine are de pierdut:
De fapt, nu pierde nimeni. Nivelul transferurilor comparativ formulei precedente nu a scăzut. A crescut însă responsabilitatea primarilor, care vor trebui să facă cît mai mult banii aceștia. În același timp, a dispărut dependența acestora de raion, așa că nu vor mai trebui să aștepte cu lunile banii pentru investițiile capitale. Cei care totuși din cauza că nu au business-uri dezvoltate sau satele sunt mici, vor fi sprijiniți cu transferuri din fondul de echilibrare pe o perioadă de doi ani, ca mai apoi să reevalueze necesitatea transferurilor de la bugetul de stat. Un fel de perioadă de adaptare.
În loc de concluzie: Veșnicia s-a născut la sat. Banii tot se pot face acolo. Primarii gospodari nu trebuie decît să profite de libertate.
