Studiul „Modernizarea sistemului de taxe locale, instrument de bază în creșterea autonomiei financiare locale”, elaborat de expertul IDIS, Veaceslav Ioniță, arată că veniturile colectate din taxele locale au stagnat permanent în ultimul deceniu. Taxele locale nu sunt indexate anual și doar în municipiul Chișinău acestea au crescut în ultimii 8 ani cu 1,4%, dar această creștere nu acoperă nici măcar rata oficială a inflației. O altă concluzie a studiului este că actualul sistem de taxe locale este depășit moral, acestea acoperind doar 2,8% din volumul total al cheltuielilor bugetelor locale, fiind menținută o dependență dramatică a administrației publice locale față de Ministerul Finanțelor. De asemenea, autorul studiului remarcă faptul că Municipiul Chișinău colectează peste 50% din volumul tuturor taxelor locale (350 din 670 de milioane de lei), arătând lipsa de fiabilitate a sistemului actual de taxe locale. În studiu se regăsesc și o serie de măsuri pentru a îmbunătăți baza fiscală a autorităților publice locale, printre acestea fiind necesitatea implementării unor taxe locale – cea de parcare, de salubrizare, pentru dezvoltare și pentru iluminatul public.
Potrivit membrului fondator al IDIS, Igor Munteanu, acest studiu deschide seria de acțiuni în cadrul Coaliției pentru Descentralizare, constituite de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX. „Cele trei organizații au lansat un proces de dinamizare a deciziilor corecte pe domeniul descentralizării. Prioritățile noastre nu vor fi doar pe lansare de studii, dar și pe lansarea Comisiei Paritare, prin care toate autoritățile locale își vor putea exprima opinia și urgența cerințelor lor față de ceea ce ar trebui să se întâmple în acest an, dar și în anii următori la capitolul de descentralizare în R. M.” De asemenea, Igor Munteanu a constatat că depășirea fragilității financiare și administrative a APL ne vor ajuta să devenim eligibili și capabili să atingem nivelul de începere a negocierilor de aderare la UE.
„Descentralizarea este o prioritate a tuturor reformelor politice, ea stă la baza stabilității sistemului politic și a satisfacției cetățenilor față de democrație. Adesea, cetățeanul simplu evaluează democrația după mediul în care locuiește, după serviciile publice pe care le primește, după bunăstarea care se răsfrânge asupra familiei, comunității, vecinilor săi. Testul cel mai important pentru calitatea democrației din R.M este dat de atitudinea guvernului central față de autonomia locală. Autonomia locală este o obligație a statului nostru pe plan internațional”, a declarat Igor Munteanu.
Nicolae Panfil, director de programe la Asociația Promo-LEX a fost de părere că cetățenii trebuie să înțeleagă de ce avem nevoie de o descentralizare reală, deoarece este nevoie de o mai mare presiune de jos în sus, pentru ca decidenții, inclusiv cei de astăzi, să adopte niște măsuri care să permită dezvoltarea comunităților locale. Potrivit directorului de programe Promo-LEX, una dintre constatările studiului este că APL, în special Consiliile locale, s-au temut s-au au ezitat să vină cu inițiative, să ceară aceste taxe locale.
Primara municipiului Strășeni, vicepreședintă a CALM, Valentina Casian, a vorbit despre necesitatea indexării taxelor locale, oferirea posibilității APL să gestioneze și să valorifice patrimoniul din comunități, dar s-a referit și la plafonarea taxelor locale, inițiativă a unor deputați și consilieri care au încercat să își protejeze afacerile. „Sper că prin elaborarea și prezentarea acestui studiu va fi transmis un mesaj foarte clar factorilor de decizie.” De asemenea, Valentina Casian și-a exprimat speranța că la această Coaliție de Descentralizare” vor adera și reprezentanții puterii centrale.
Economista Veronica Herța și-a amintit de toamna anului 2013 când, la inițiativa CALM, s-au adunat mai mulți primari în fața Guvernului și au cerut descentralizare. „Apoi CALM a organizat un miting la Strasbourg unde a avut aceleași revendicări. Parcă s-au întâmplat mai ieri toate aceste evenimente totuși, au trecut zece ani de atunci și continuăm să vorbim despre importanța acestui subiect.” Veronica Herța a fost de părere că datorită presiunilor din partea societății civile, au fost adoptate de către Parlament anumite legi care ne permit să vorbim astăzi despre taxe locale. „În 2013, Legea finanțelor publice locale nu motiva primarul să revadă taxele locale. În 2015, acestea constituiau 4,8% , acum acestea constituie 2.8%. În foarte multe localități administrarea impozitului funciar, de exemplu, costă mai mult decât încasarea acestuia.” Veronica Herța a atras atenția că veșnicia s-a născut la sat și satele noastre mor. „Dacă nu majorăm veniturile bugetelor locale, peste cinci ani vom merge prin sate fantome.”
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a considerat greșită abordarea potrivit căreia din contul taxelor locale poți să dezvolți comunitățile. „Ați văzut care sunt parametrii și chiar dacă, de exemplu, vom majora aceste taxe de cinci ori, ceea ce este aproape ireal, cu asemenea bani nu generezi dezvoltare. În acest context ne întrebăm care este scopul unei taxe locale, ea având rolul de reglementare, nu de dezvoltare.”
Totodată, reprezentantul CALM a constatat că problema RM nu constă în frica APL de a majora taxele locale, dar în necesitatea ca autoritățile centrale să-și îndeplinească misiunea și atribuțiile. „Vedem că de 25 de ani nu se întâmplă nimic la acest capitol. Această așa-numită grijă a politicului pentru cetățeni duce la degradarea situației în comunitățile noastre locale și lipsirea APL, celor care pot genera schimbările, de instrumente și posibilități. Când vorbim despre taxele și impozitele locale, poziția CALM este să descentralizăm și să dăm această pârghie către APL. Dacă celor de la nivel central le este frică să soluționeze această problemă de zeci de ani, de ce să nu permită celor de la nivel local să aibă propriile politici fiscale, economice, strategii? Impresia este că în RM avem doar politici la nivel central.”
Viorel Furdui a atras atenția că nu poate exista o politică fiscală a avea libertatea în domeniul impozitării, dar și de-a întreprinde alte acțiuni importante de la nivel local. Cei de la nivel local știu cum e atunci când vin cei de la Curtea de Conturi sau de la inspecția financiară și te întreabă, la capitolul competențe proprii, de ce nu ai adunat impozite și taxe, ceea ce este absolut ilegal. Și în aceste condiții cine va încerca să aibă o politică proprie de stimulare a businessului, crearea mediului de afaceri?”
În afară de aceasta, potrivit directorului executiv al CALM, trebuie stabilit exact care sunt taxe fiscale și care sunt plăți pentru servicii. Lipsa specialiștilor în APL este o altă problemă adusă în discuție de Viorel Furdui. „La acest capitol noi venim cu propuneri concrete, să implementăm forma de cooperare între două, trei sau mai multe localități sau să instituim delegarea acestor atribuții de la o localitate mică, ce nu are specialiști, la o localitate vecină, care are asemenea angajați, sau de la o localitate rurală către orașe, municipii. Trebuie să oferim administrației publice locale cât mai multe instrumente și o flexibilitate cât mai mare și tocmai atunci vom crea niște premise pentru ca APL să poată să se adapteze condițiilor, indiferent de cât de complicate sunt acestea. „
Fișier:
