Autonomia financiară a autorităților publice locale din Republica Moldova este limitată. Centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii, cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate, notează Asociația pentru Dezvoltarea Democrației „DECID”, care a prezentat un studiu cu privire la descentralizarea administrativă și financiară. Potrivit autorilor, o descentralizare fiscală bine proiectată și implementată – inclusiv repartizarea responsabilităților de cheltuieli, alocarea resurselor de venituri pentru autoritățile publice locale, precum și transferurile fiscale interguvernamentale – poate sprijini reducerea sărăciei. În același timp, un program de descentralizare prost conceput poate fi dăunător pentru obiectivul de combatere a sărăciei.
Într-o conferință de presă la IPN, Angela Secrieru, una dintre autorii studiului, a declarat că descentralizarea financiară este importantă pentru Republica Moldova. Experiența internațională sugerează că, atunci când gradul de descentralizare fiscală este considerat scăzut, autoritățile centrale, în colaborare cu autoritățile locale, ar trebui să identifice mijloace de creștere a proporției veniturilor fiscale proprii ale APL și veniturile locale transferate printr-o lege permanentă, fără a crește neapărat presiunea fiscală totală.
„În condițiile în care guvernul central nu este în măsură, din motive obiective și subiective, să extindă mărimea cheltuielilor publice pentru a presta servicii publice diversificate, calitative și la costuri raționale, în corespundere cu cerințele pieței, devine necesară și indicată extinderea în Republica Moldova a proceselor de localizare, inclusiv prin descentralizare fiscală și atragerea sectorului privat la prestarea serviciilor publice. Inclusiv prin parteneriate publice-private”, a menționat Angela Secrieru.
Referindu-se la structura veniturilor bugetelor locale, autoarea a precizat că cea mai mare pondere le revine transferurilor, acestea fiind în 2019 în proporție de 73,7%. „Observăm că ponderea defalcărilor de la impozitele de stat este în scădere. La fel și ponderea veniturilor proprii, a granturilor și veniturilor colectate este în scădere. Iarăși, concluzia e că în Republica Moldova ne confruntăm cu un grad sporit de centralizare financiară”, explică Angela Secrieru.
Studiul arată că bugetele locale ale unităților teritorial-administrative din Moldova dispun de un potențial financiar insuficient. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale.
