La 28 ianuarie, reprezentanți ai Curții de Conturi, celor trei Agenți de Dezvoltare Regională, Ministerului Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Finanțelor, Cancelariei de Stat și CALM au participat în cadrul Comisiei Control a Finanțelor Locale la audierea raportului Curții de Conturi „Auditul Performanțelor Fondului Național de Dezvoltare Regională.
Printre principalele concluzii ale Curții de Conturi este că utilizarea banilor publici din cadrul acestui Fond de dezvoltare regională este adesea irațională și, în multe cazuri, nu țintesc obiectivele de bază, cele privind implementarea proiectelor cu impact regional. Au fost prezentate mai multe cauze care ar explica aceste constatări.
Expertul CALM Alexandru Morcov și-a exprimat dezacordul față de unele insinuări că APL ar fi, într-o anumită măsură, de cele mai multe ori responsabilă de utilizarea ineficientă a banilor din cadrul acestui Fond, afirmând că statul, prin mecanismele legislative și executive blochează activitatea APL. „Asistăm, de fapt, la o descentralizare prin centralizare, a declarat expertul.
Potrivit CALM, pentru unii reprezentanți ai APC nu sunt cunoscute toate competențele APL iar transferurile cu destinație specială sunt confundate uneori cu cele cu destinație generală. „În cadrul acestor audieri au fost prezentate mai multe cifre irelevante pentru sistemul de finanțe publice locale. Au fost puse, practic, în aceeași oală, finanțele APL de la nivelul I și ale APL de la nivelul II, fără a face o deosebire clară între veniturile și competențe proprii și cele delegate, care urmează a fi acoperite din transferurile cu destinație specială. Banii din transferurile cu destinație specială nu pot fi utilizați de către APL pentru acoperirea contribuției la diversele aplicații de proiecte depuse la Fondul Național de Dezvoltare Regională sau în cadrul inițiativelor lansate de partenerii de dezvoltare pentru finanțarea unor proiecte cu impact regional.
Expertul Viorel Gîrbu a amintit că de nenumărate ori CALM a adus în discuție necesitatea identificării de către autoritățile centrale a unui mecanism viabil de asigurare a cofinanțării din partea APL în proiectele cu impact regional, dar și local.
O altă concluzie a realizatorilor Auditului Performanțelor Fondului Național de dezvoltare regională este că 43% din numărul total de proiecte finanțate de FNDR și 43% din suma de cca 800 mln lei investite în acestea (2016-2019) nu au avut niciun impact regional, însemnând, de fapt, un randament extrem de scăzut și, practic, bani irosiți. CALM nu a fost în totalitate de acord cu această constatare considerând că sunt multe proiecte la care s-a făcut trimitere și care pot fi considerate proiecte regionale, doar că deocamdată nu au fost identificate unele soluții viabile de utilizare a acestor performanțe în beneficiul cetățenilor din mai multe localități, astfel încât impactul acestor proiecte să fie resimțit la nivel regional.
Potrivit CALM, ar fi corect de analizat separat impactul proiectelor implementate de raioane și a celor realizate de APL de nivelul I.
Un alt subiect abordat de către reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Mediului a fost calitatea proastă a documentației tehnice. CALM consideră că nu APL se face responsabilă de acest lucru, documentația tehnică fiind elaborată de companiile care dețin actele permisive pentru această activitate, eliberate de către APC. CALM a constatat că statul ar trebui să intervină de urgență în acest domeniu, atât timp cât responsabilii din cadrul Guvernului anunță că în perioada executării lucrărilor sunt modificări substanțiale în cazul a 100% din proiectele elaborate și verificate în RM.
CALM a fost sesizat de nenumărate ori de către reprezentanții APL privind elaborarea proiectelor tehnice de proastă calitate, rea-credința unor antreprenori și alte motive care adesea blochează procesul de realizare a proiectelor locale și regionale, iar la nivel de stat creează un impact economic negativ. „APL se pomenesc într-un blocaj instituțional, iar proiectele nu pot fi realizate și nici contractele cu antreprenorii nu pot fi reziliate deoarece acest lucru ar genera procese interminabile de judecată, deși știm că în perioada mandatului de patru ani fiecare ales local își propune să genereze cât mai multe rezultate cu puținele surse disponibile pentru domeniul infrastructurii, a afirmat Alexandru Morcov.
CALM constată cu regret că adesea, în situația în care rezultatele nu sunt pe potriva așteptărilor, se încearcă identificarea unor noi mecanisme de penalizare a APL. „Și în cadrul acestor audieri s-a propus ca în cazul în care APL nu își va îndeplini pe deplin atribuțiile să fie penalizate, inclusiv să ramburseze integral banii cheltuiți din cadrul acestui Fond. Nu negăm faptul că și printre reprezentanții APL ar putea fi și unii mai puțin responsabili totuși, de cele mai multe ori când aceștia dau greș se întâmplă fie din lipsa de capacitate instituțională, fie din cauza faptului că statul nu-și onorează obligațiunile asumate, inclusiv prin prevederile constituționale de descentralizare multidimensională: financiară, patrimonială, decizională. Astfel, autoritățile publice locale nu au mecanisme reale de fortificare a capacităților instituționale, de a angaja profesioniști etc, a concluzionat expertul.
CALM consideră imperios necesar ca APL să dispună de politici proprii de cadre și salarizare. Altfel, vom continua să activăm în acest cerc vicios când se consideră că din lipsă de capacitate nu există o administrare profesionistă, în realitate însă nu există capacități deoarece nu sunt resurse financiare, iar ca și consecință avem multe proiecte implementate fără existența impactului scontat. De asemenea, este nevoie de revizuirea mecanismului de finanțare a APL prin intermediul fondurilor naționale deoarece se atestă o inechitate în distribuirea acestora, ceea ce contravine drepturilor constituționale ale cetățenilor de a beneficia în egală măsură de banii publici.
Serviciul de Comunicare al CALM
