Alegerile locale din Chişinău, care urmează a fi desfăşurate în anul curent, vor avea loc în baza unor reguli noi. Conform noilor reguli, fiecare sector din capitală va alege, pe lângă primarul general şi Consiliul municipal, primarul şi consiliul sectorului.
Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând documentul, amendamentele la Legea privind administraţia publică locală au fost adoptate de Parlament în 2007, însă intrarea acestora în vigoare a fost amânată iniţial pentru anul 2011, iar mai apoi – pentru 2015.
Organele de conducere ale Chişinăului vor fi formate din Consiliul municipal, consilii sectoriale, orăşeneşti şi săteşti, primar general, primari ai sectoarelor, oraşelor şi satelor, precum şi din consilierii acestora.
Directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a spus corespondentului „INFOTAG” că „fără o bază legislativă corespunzătoare şi expertizei complexe, aceste modificări doar vor dăuna Chişinăului şi locuitorilor săi”.
„Problema Chişinăului este destul de complexă şi aceste măsuri doar separă puterea din municipiu. Asemenea schimbări ridică întrebări privind funcţionalitatea tuturor ramurilor puterii din Chişinău şi interacţiunea acestora. Fără o repartizare clară a competenţelor activitatea capitalei riscă să fie blocată”, consideră el.
Potrivit expertului, autorităţile trebuie să adopte o lege separată privind municipiul Chişinău, în care vor fi stipulate atât procedurile de alegere a conducerii, cât şi competenţele acesteia.
„În prezent în lege avem vacuum. Pe lângă lipsa aspectelor juridice, avem şi momente financiar-economice nerezolvate. Fiecare sector are specificul său, unul este industrial, altul – rezidenţial. De aceea venitul principal îl vor avea sectoarele industriale, cum sunt Rîşcani şi Ciocana, iar restul se vor confrunta cu probleme. La fel nu este clar cum va fi repartizată gospodăria locativ-comunală, care se bazează pe un sistem unic în tot oraşul”, a spus Furdui.
El consideră că situaţia dată are două soluţii: anularea legii sau adoptarea de urgenţă a unui pachet de documentele, care urmează să intre în vigoare până în vară.
„În prezent Chişinău dispune de o structură reuşită. Dacă am urma calea decentralizării, ar trebui de extins competenţele preturilor din capitală. Este mai simplu şi mai eficient. Iar noilor primării le va fi dificil să interacţioneze, nemaivorbind despre relaţiile cu suburbiile, care la fel au propriii primari. Anterior primarii din suburbii se spuneau primarului general, însă acum nu este clar”, a spus Furdui.
Membru Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Simionov, de asemenea, consideră că amendamentele necesită analiză detaliată.
„Este o practică europeană, însă în cazul Chişinăului este necesară evaluare juridică. Dacă autorităţilor vor reuşi să rezolve toate aspectele, atunci cetăţenii nu au pentru ce să-şi facă griji. Important este ca măsurile întreprinse să aibă drept scop bunăstarea locuitorilor municipiului”, a spus el.
Primăriile formare vor primi competenţe şi obligaţiuni ale organului teritorial de nivel I. Conform prevederilor legii, consiliile sectoriale din Chişinău sunt formate din rândurile consilierilor: sectoarele Botanica şi Rîşcani – câte 25, sectoarele Buiucani, Centru şi Ciocana – câte 23. De asemenea, fiecare primar va avea câte doi adjuncţi. Astfel, după alegerilor locale din vara anului curent Chişinăul poate avea şase primari, 14 viceprimari şi 140 de consilieri, excluzând suburbiile.
