Vineri, 16 martie, 2018 a avut loc a doua ședința organizată de ministerul Economiei și Infrastructurii privind elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030. În cadrul evenimentului a participat grupul de lucru în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și rurale, în componența căruia au fost incluși reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale și locale, mediului academic și de afaceri, partenerilor de dezvoltare și organizațiilor societății civile. Ședința a fost prezidată de secretarul general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a fost reprezentat de expertul Alexandru Morcov.
Potrivit secretarului general de stat, elaborarea Strategiei este o prioritate a Guvernului pentru următoarele două luni. „Strategia se va axa pe 10 obiective pe termen lung și va ține cont în mod prioritar de obiectivele Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 și prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, scopul fiind îmbunătățirea calității vieții cetățeanului, a menționat Iulia Costin.
În cadrul dezbaterilor, între altele, expertul CALM Alexandru Morcov a declarat că stăm foarte bine la capitolul elaborarea de strategii și alte documente de politici, însă situația e cu totul alta când analizăm gradul de implementare a acestora.
„Îmi place această abordare a DVS., axată pe cetățean, pentru că acest lucru este cel mai important. Problema cea mare este că nu știm ce avem în ce privește infrastructura deoarece, deși au fost aprobate diferite Legi, Strategii, hotărâri de Guvern, mecanisme, nu au fost identificate nici instrumentele, nici finanțarea, atât la nivel central, cât și la nivel local. Nu cred că vom putea avansa atât timp cât noi nu cunoaștem foarte clar ce infrastructură avem, în ce stare este și, încă un element foarte important, cine este proprietarul acesteia. Nici nu s-a început să se facă delimitarea propriu-zisă pe apartenență și domenii a infrastructurii. Noi nu am definitivat-o nici măcar în cazul terenurilor și a clădirilor.
Potrivit lui Alexandru Morcov, suntem săraci pentru că, de multe ori, din lipsă de date foarte clare și planificare proastă, investițiile sunt ineficiente. „Nu cunoaștem câți km de apeduct avem, în ce stare se află, cine a investit, cine e proprietarul, cine e gestionarul, ș.a. Dacă vorbim doar de sectorul apă și canalizare, aici se atestă un dezastru foarte mare și vă asigur că nu sunt date (nici la nivel central) despre ce se întâmplă, în general, în teritoriu. Deseori se investește în locuri unde nu se mai merită, acestea fiind niște investiții ineficiente care, în esență, constituie doar niște cheltuieli.
Vorbind despre investițiile private în infrastructură, expertul CALM a fost de acord că „într-adevăr, sunt foarte multe domenii în infrastructură unde privații ar fi cointeresați să investească. Dacă condițiile investiției sunt neclare, nesigure, nici un investitor privat nu va risca să vină, mai ales că aceasta este o investiție de lungă durată, iar recuperarea nu se va produce în scurt timp, ci în 10-15 ani. Părerea noastră este că ar trebui să identificăm mai multe mecanisme de atragere a fondurilor private, inclusiv și în acest domeniu. De ce APL pot să ia împrumuturi doar de la bănci, dar nu pot să se împrumute de la proprii cetățeni, în condiții avantajoase, cu recuperare în timp? Cetățeanul ar ști că el împrumută bani primăriei, care va investi în infrastructura unde el locuiește și apoi își va recupera investiția. Acesta tot este un mecanism care ar putea fi examinat în vederea atragerii investițiilor. Cadrul legal trebuie revizuit, deoarece sunt foarte multe impedimente la nivel de legislație. Nu este clar care este punctul de delimitare al proprietății în cazul investiției private. De exemplu, ca să ai acces la telefon, la telecomunicații, trebuie să plătești taxă unică de conectare și abonament, iar la sistemele de aprovizionare cu apă, este un proiect de Lege în Parlament, prin care APL nu mai pot presta acest serviciu până când nu recuperează de la cetățeni investițiile care le-au făcut în infrastructură. Dacă acest proiect va fi adoptat, riscăm să ruinăm toate serviciile din localitățile rurale.
Despre părerea unor experți din sală, care au considerat că APL le lipsește inițiativa și unele capacități administrative, Alexandru Morcov a menționat: „Într-adevăr există, într-o mare măsură, lipsă de capacitate a APL, dar același lucru se atestă și în APC. Din ce motiv? Iarăși din cauza sărăciei. Nu ai cum să atragi un specialist cu un salariu de 2000 de lei și el să-ți aducă investiții de 2 milioane de euro. Constatăm că lipsesc mecanismele din partea statului care le-ar permite mai multă libertate APL în ceea ce privește cooperarea și salarizarea unui bun specialist. Totul este ca într-un lanț. APL nu au investiții pentru că nu au specialiști, iar specialiști nu au pentru că nu le pot oferi salarii.
Expertul CALM s-a arătat convins de faptul că întărirea veniturilor proprii ale APL este un element-cheie în tot acest proces. „Până când APL nu vor avea venituri proprii, nu vom putea vorbi de dezvoltare. Nu ai cum să dezvolți țara excluzând APL, ele știu cel mai bine unde investiția ar fi mai potrivită.
Potrivit lui Alexandru Morcov, un alt aspect important în tot acest proces este o planificare bună, iar în mai multe contexte se spune că APL nu poate face investiții fără a avea un plan general urbanistic. „Noi la nivel național nu avem un plan de amenajare a teritoriului, deși Legea stipulează clar că planurile regionale trebuie să reiasă din cel național, iar cele locale trebuie să fie construite reieșind din cele regionale. Dacă nu avem nici plan național, nici regional, cum putem să vorbim despre un plan local. Expertul CALM a atras atenția asupra faptului că am putea avea situații când vom planifica ceva la nivel local și ulterior va contraveni documentelor elaborate la nivel regional și național.
Revenind la importanța întăririi veniturilor proprii ale APL, Alexandru Morcov a specificat că lipsa acestora este generată de lipsa de acțiune la nivel central. „Statul și-a preluat foarte multe obligațiuni pe care nu le-a onorat. Un simplu exemplu în acest sens ar fi impozitul pe bunurile imobile. Toate localitățile rurale se conduc de un sistem învechit de colectare a acestor impozite. O localitate care are o mie de gospodării colectează nu mai mult de 16-20 mii de lei anual. Administrarea acestui impozit costă APL circa 50-60 mii de lei. Care este raționamentul să colectezi acest impozit, dacă el îți aduce pierderi, nicidecum venit? Din veniturile proprii ale APL, impozitul pe bunurile imobile constituie 0,2 sau 0.5%. În țările care au făcut acest exercițiu, acest tip de venit constituie 25-30%. Dacă APL nu au bani, ele nu pot nimic să dezvolte. Noi am făcut niște calcule și am constatat că la 100 de gospodării, dacă s-ar face exercițiul de înregistrare și de evaluare la ora actuală, APL ar încasa cel puțin mai mult de 10 ori pe venitul pe impozitul bunurilor imobiliare. Acestea nu ar fi costuri pe care nu le-ar putea suporta cetățenii. Să nu uităm că sunt impozite pe bunul imobil (casă și lotul de teren), de 1,75 lei pe an, sau 2, sau 5 lei. Dacă această sumă s-ar ridica la 100 de lei pe an, ceea ce ar constitui 10 lei pe lună, am putea valorifica acest impozit, altfel nu avem cum să înregistrăm o dezvoltare.
Secretarul general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin a menționat că e bine că sunt abordate toate aceste probleme anume la această etapă și astfel, în următoarele zile acestea ar urma să se regăsească pe puncte în viziunea strategică și apoi în planul de acțiuni. „Acestea sunt acțiuni ce trebuie de îndeplinit, a punctat demnitarul public.
Amintim că proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030 urmează a fi elaborat până la sfârșitul lunii aprilie.
Departamentul de Comunicare al CALM
