Alexandru Botnari: Primăriile se luptă cu pandemia, birocrația și autoritatea centrală

Europa Liberă: Cum se descurcă administrația publică locală, ținând cont că e și criza pandemică, și criza economică, și criză politică? Cât de mult se răsfrâng aceste crize asupra activității administrației publice locale?

Alexandru Botnari: „Situația este dificilă, este complicată, chiar recent, acuma, avem vreo zece colaboratori în cadrul primăriei care sunt cu COVID. Unii dintre ei sunt în situație mai critică și le doresc multă sănătate. Dar suntem blocați, nu prea putem activa. Cetățenii nu prea au posibilitate, suntem în carantină, ca să vină cu problemele pe care le au. Dar, ca întotdeauna, cetățenii cu orice întrebare vin la primărie. Dacă e să vorbim de partea financiară, situația de criză economică o avem și noi.”

Europa Liberă: Chiar dacă aveți autonomie financiară?

Alexandru Botnari: „Dar autonomie financiară nu avem.”

Europa Liberă: Autoritățile asta spun, că v-au dezlegat mâinile.

Alexandru Botnari: „N-aș spune, fiindcă astăzi, de exemplu, au făcut autonomie financiară la licee și la școli. Da, acolo înțeleg că este autonomie financiară.”

Europa Liberă: De ce spuneți că primăria nu are suficientă autonomie financiară?

Alexandru Botnari: „Dar primăria, care administrează un întreg municipiu nu are așa ceva și e absurd. Pentru că atunci, chiar fiind în parlament, mi-am dorit mult de inițiat procesul de reformă administrativ-teritorială, care este necesar foarte demult, este semnat și în acordul cu Uniunea Europeană (UE), dar, din păcate, voința politică încă nu este. Partidele politice de stânga sau de dreapta au o frică, că în teritoriu au mulți angajați care sunt membri ai partidului.când încercam să vorbesc despre acest lucru – ei, că nu-i chiar atât de simplu cum înțelegi tu. În țara asta nimic n-a fost simplu, dar să stăm pe loc, tot nu înseamnă…”

Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., ce ar însemna o veritabilă reformă teritorial-administrativă?

Alexandru Botnari: „Ca exemplu, eu sunt primar de municipiu, la o populație de 17.000 de locuitori. Și un primar care astăzi are 300 de case, diferența în salariu e vreo 500 de lei, a primarului de sat și primarului de municipiu. Aici avem și două întreprinderi municipale, și multe multe alte probleme, întrebări. Iarăși, nu este o paritate echitabilă. Dar reforma teritorial-administrativă eu o văd ca totuși consiliile raionale să fie lichidate, fiindcă astăzi, practic, se ocupă de acele domenii de care se ocupă o primărie a unui sat sau a unui oraș, tot asta se ocupă și consiliul raional, adică ne dublăm pe aceleași lucruri, pe aceleași întrebări. Pentru ce?”

Europa Liberă: E o verigă în plus?

Alexandru Botnari: „Da.”

Europa Liberă: Consiliile raionale doar direcționează mijloacele financiare către primării…

Alexandru Botnari: „Foarte mulți își doresc să devină consilieri raionali, pe urmă de a împărți sursele financiare acolo unde au interesul politic sau interesul localității. Sau interesul personal. Că anume el locuiește pe strada dată și acolo se va face drum.”

Europa Liberă: Deci, lichidarea acestei verigi, consiliul raional…

Alexandru Botnari: „Da, eu sunt de acord ca ele să fie lichidate. Ca exemplu, cheltuielile consiliilor raionale astăzi, pe țară, ajung la două miliarde de lei. Dacă facem reforma, economisim un miliard de lei. Acești bani se pot îndrepta la acești primari, la infrastructură. Un miliard de lei anual! Consiliile raionale să fie lichidate, să fie formate regiuni…”

Europa Liberă: Câte?

Alexandru Botnari: „Astăzi noi avem trei regiuni, plus municipiul Chișinău și plus Transnistria. Și avem autonomia găgăuză. Adică avem șase la la număr, dar eu socot că, maximum, ar trebui să avem zece regiuni, cu tot cu acestea care le-am spus. Și Bălțiul, ca municipalitate separată, acolo, la nord, pentru că este regiunea nord, centru și sud, la nivel de țară. Trei regiuni, ca să gestionezi toată țara, în întregime, e puțin. Din ce considerent spun aceste lucruri? Fiindcă la nivel de regiune să fie un aparat regional care să gestioneze și să promoveze o dezvoltare economică, cu infrastructură, cu tot, a regiunilor date. Președintele de regiune trebuie să fie aprobat prin hotărâre de guvern, la propunerea prim-ministrului, fiindcă noi am putea angaja o persoană cu experiență și în domeniu, care să facă față. N-ai făcut față, ai plecat și s-a angajat altcineva. Și, totodată, președintele regiunii să fie și membru al guvernului. Cum este astăzi, de exemplu, bașcanul Găgăuziei. Și acești președinți de regiune, la nivel de administrație centrală, să poată să promoveze acele regiuni. Ca aceste regiuni să avanseze și economic, și infrastructură, și social, și învățământ, în multe-multe alte lucruri.

Noi, din păcate, în R. Moldova, avem 30 de ani de zile și în organigrama care este astăzi a unei primării nu s-a schimbat nimic. Uitați-vă câți ani! Noi am evoluat în multe, dar în acest domeniu chiar 30 de ani să nu schimbi nimic? Mi-a plăcut foarte mult administrația publică cum este reformată la momentul actual în Polonia. Tot ce se află în oraș, în domeniul public sau de stat, se află în cadrul primăriei, că-i spital, că-i școală, că-i școală profesională. Doar cadrele didactice, medicii, ceea ce ține de domeniul medicinii sau învățământului, dar, în rest, toată gospodăria publică care este în teritoriu să fie administrat de municipalitate. La noi, ca să facem structuri aparte, nu putem să ne permitem așa lux, la bugetul R. Moldova și la multe alte lucruri. Eu socot că e binevenit ca toate acestea să fie la nivel de municipalitate și să fie o gospodărie cu mult mai bună. Fiindcă astăzi R. Moldova e tot o gospodărie, chiar și municipiul Hâncești. Și cum îl administrezi? Ca și cum ai fi acasă. Administrezi acasă. În ogradă e curat, e bine, ai reparat o țeavă – tot așa e și administrația locală, care la timpul cuvenit să vină și să reformeze aceste lucruri, să le facă în beneficiul cetățenilor.”

Europa Liberă: Ați amintit că pe parcursul celor trei decenii de la proclamarea independenței R. Moldova prea puțin s-a făcut ca să fie reformată administrația publică locală. Dar la nivel local schimbări totuși s-au înregistrat, pentru că municipiul Hâncești de astăzi se deosebește mult de municipiul Hâncești de acum 30 de ani. V-ați dorit mereu să aveți acest mandat de primar, chiar dacă această pâine nu se mănâncă atât de ușor. De ce v-ați dorit acest mandat?

Alexandru Botnari: „Foarte bună întrebare, dna Valentina. Am avut și funcția de viceministru a Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Regionale. Și anume eram responsabil pe partea dezvoltării regionale. Dar eu am văzut că, la nivel politic și multe alte lucruri, schimbări mari nu pot fi acolo. Și am decis că mai bine mă întorc înapoi, la funcția pe care am avut-o, de primar, fiindcă sunt persoana care îmi place să acționez, să decid, să văd și rezultatul.”

Europa Liberă: Mulți ani ați preferat să fiți primar independent. La o anumită etapă, totuși, v-ați afiliat politic. Culoarea politică contează?

Alexandru Botnari: „Da, pot să vă spun și despre asta. Am fost și deputat. Nu pe liste de partid, dar pe circumscripție, ca și Botnari Alexandru. Nu mi-am dorit asta, m-au convins foarte mult. Și acest deputat pe circumscripție va decide el ce trebuie să facă pe circumscripția dată ca să dirijeze procesul, ca să fie de ajutor la primar, îndeosebi, și cetățenilor care necesită ajutor. Dar, din păcate, asta n-a fost și eu viitor n-am văzut, și am plecat iarăși înapoi în campania electorală locală, și am devenit iarăși primar, la al cincilea mandat. De 18 ani sunt în funcția de primar.”

Europa Liberă: Vă întrebam dacă pentru primarii din R. Moldova contează culoarea politică, apartenența politică și este adevărat că, dacă un guvern sau altul are o anumită culoare, se gândește și ajută mai mult primarii pe care-i are?

Alexandru Botnari: „În țara noastră, o spun așa cum este, s-a făcut mai mult politică decât reformă și rezultate. Dacă vă duceți la grădiniță și întrebați copiii despre anumiți politicieni, ei au să vă răspundă. La grădiniță, nu la școală!”

Europa Liberă: Deci, totul este politizat?

Alexandru Botnari: „Da, dar fiind în SUA, în vizită la sora mea, care locuiește acolo de 18 ani, de acum e cetățeană a Statelor Unite, vecinul ei, îl întrebam cine e președintele SUA – el nu cunoaște. Cine e acolo la putere pe dânsul nu-l interesează. Eu am nevoie să am serviciu etc. Dar m-a mirat foarte mult. Ceea ce la noi, în R. Moldova, până și copiii discută politică, numai că politică a nivel de discuții și bârfe, învinuiri diferite sau de a arăta un primar cu ce mașină umblă. Sau are o casă, o gospodărie bună. Înseamnă că primarul ăsta e gospodar, a reușit să-și facă. Nu când a devenit primar. Dar are casa încă înainte de a fi primar. Înseamnă că el, dacă a reușit, va reuși și pentru localitatea pe care o administrează. Nu, se primește invers. Asta e spiritul nostru moldovenesc, din care nu cred că în timpul apropiat se va schimba ceva, ci, dimpotrivă, cu această pandemie și cu toate problemele pe care le avem în jur, situațiile sunt mai complicate și mai complicate. Ceea ce m-ați întrebat, politic…”

Europa Liberă: V-am întrebat despre afilierea politică a primarului îl avantajează sau dezavantajează? De ce vă pun această întrebare? Pentru că în ultimul timp văd toți mai mulți primari preferă să fie independenți.

Alexandru Botnari: „Și da, și nu. Eu, când am venit în funcția de primar, în 2003, vreo opt ani de zile am fost independent. În 2009 am decis să merg și eu politic. De ce? E bine să fii independent, dar nu-i atât de simplu. Fiindcă, oricum, îți dorești în jurul tău o echipă, prin care, la nivel de partid, îți aduni și o echipă. Și de oameni cumsecade. Aceeași consilieri, de care depinde votul consiliului. Fiindcă astăzi primarul, fără deciziile consiliului, nu poate face nimic. Mai mult de jumătate de țară avem consilii cu care e imposibil să faci ceva. Nu poate primarul să decidă nimic până nu este decizia consiliului. Multe lucruri care în legislație sunt scăpate necesită, la nivel de parlament, modificate, în ceea ce ține de administrația publică local, ceea ce ține de Codul fiscal. Fiindcă astăzi, acele schimburi valutare sau băncile pe care le avem în teritoriu, farmaciile, stomatologiile private, care sunt astăzi multe în țară, și la nivel local de asemenea, la nivel local plătesc doar impozitul la salariu, dar acolo-s doar doi angajați. Pe autorizație nu se plătește nimic, băncile – nu se plătește nimic. Mai avem o problemă mare cu magazinele Linella sau Fourchete. Ei impozitele le plătesc aici, la oficiul central, în Chișinău, la nivel local nu rămâne nimic. Din păcate, sunt în Codul fiscal scăpări. Eu sunt de părere că odată ce se află în teritoriul respectiv și oamenii cheltuie banii acolo, cineva face beneficiu, ceva trebuie să rămână și în localitate, pentru ca noi, din acel puțin, să acumulăm câte puțin din toate structurile, ca apoi, noi tot mergem și-i facem un beneficiu cetățeanului, că-i facem stradă, că-i tragem apeduct. Lucrurile trebuie schimbate la nivel de guvern, la nivel de parlament.”

Europa Liberă: Când ați avut afiliere politică v-a fost mai ușor să duceți mandatul?

Alexandru Botnari: „În unele lucruri da, iar în unele lucruri nu. Adică au fost și plusuri, au fost și minusuri. Atunci când am fost în partid…”

Europa Liberă: Doar la Partidul Democrat?

Alexandru Botnari: „Da. De multe ori am vrut să plec din partid, pentru că sunt multe lucruri care, nu că nu îmi conveneau, nu-mi plăcea la nivel politic, la nivel de hotărâri, la multe alte lucruri. Sau în orice partid sunt persoane care, într-adevăr, fac față, dar sunt care nu. Probleme de tot felul. Dar problemele astea le are orice partid, nu doar Partidul Democrat. Atunci când am plecat din parlament, am plecat și din politică. Sunt la moment independent, dar totuși mă gândesc, în situația pe care o avem și politica care se face – eu nu vreau să plec din țara asta așa cum au plecat mulți.”

Europa Liberă: Dar vă gândiți să reveniți la PD? Sau să aderați la un alt partid?

Alexandru Botnari: „Mă gândesc la o formațiune nouă, cu oameni onești, vreau să fiu într-o echipă cu multă lume care a realizat…”

Europa Liberă: O formațiune nouă, din cele care și-au anunțat deja prezența pe scena politică?

Alexandru Botnari: „Nu. Poate în timpul apropiat va apărea încă ceva nou.”

Europa Liberă: Dar știți ce spun cetățenii? Că-s sătui, că există peste 50 de partide într-o țară atît de mică cum este R. Moldova.

Alexandru Botnari: „Știu, din păcate astăzi avem cinci partide sau șapte care lucrează cât de cât, mai au structuri, dar în rest sunt partide, așa-spus, doar pe hârtie. Toată politica țării, care a fost până acuma – cineva a privatizat, cineva a vândut, cineva a luat decizii hai să mai vindem și ce a mai rămas.”

Europa Liberă: Deci, interesul personal sau de partid a prevalat asupra interesului național, asta lăsați să se înțeleagă?

Alexandru Botnari: „Corect. Cunosc foarte multe persoane și în alte partide, partidul respectiv făcea legi comode anume pentru partid sau pentru membrii pe care-i are în partidul respectiv. Ca exemplu, s-a reformat o structură – a reformat-o de ce? Ca să pot da funcții că le-am promis colegilor din partid că am câștigat alegerile că am să le dau niște funcții noi bune. O agenție, o nu știu ce. Și se începe! Dar cetățeanul ce are de la asta? Agenția respectivă a adus niște beneficii cetățeanului de rând? Nu!”

Europa Liberă: De la 1 ianuarie nu există un cabinet de miniștri, cel mai probabil, în această săptămână ar putea să se decidă pentru prima tentativă de un cabinet de miniștri și un premier. Cât de mult se răsfrânge asupra activității lipsa unui dialog între centru și teritoriu?

Alexandru Botnari: „Lipsa dialogului a fost și până acuma. Or, dacă vine un alt guvern astăzi, credeți că lucrurile vor demara? Eu nu cred.”

Europa Liberă: Ca să fie depășite crizele în R. moldova, e mai vine să fie învestit un guvern sau mai bine să se ajungă la anticipate?

Alexandru Botnari: „Alegerile anticipate mari schimbări nu vor da. Iarăși va fi aceeași situație care o avem astăzi, de coaliție.”

Europa Liberă: Dar actualul parlament poate activa sau nu poate?

Alexandru Botnari: „Poate, dar eu cred că asta n-o să fie.”

Europa Liberă: O coaliție în actualul legislativ poate fi încheiată?

Alexandru Botnari: „De atâta s-au stricat lucrurile, între partide, între politicieni, fiindcă tot ce a fost până acuma în politică, și noi încă n-am știut ce se întâmplă acolo, în parlament, acuma ei singuri le-au scos la iveală. Au plecat în alt partid… înainte, dacă făceau, pe ascuns se înțelegeau între ei, că votează o lege sau a doua sau a treia, sau o înțelegere, că punem în funcție persoana dată și se împărțeau lucrurile acestea – de ce se făceau lucrurile acestea? Înseamnă că era interesul și a partidului când se făcea coaliție. În așa fel, se împărțea și fiecare își vedea de interesul lui. Și iarăși politic, a partidului lui, dar nu a cetățenișlor.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că deputații din actualul parlament nu se mai pot înțelege?

Alexandru Botnari: „Cetățenii, într-adevăr, nu mai au încredere în parlament, în politică.”

Europa Liberă: O majoritate poate fi croită?

Alexandru Botnari: „Odată ce vin din teritoriu, simt că cetățenii, astăzi, îndeobște, nu mai au încredere în politică. Eu văd o soluție bună mai departe: alegeri parlamentare să fie, dar de micșorat pragul.”

Europa Liberă: Ca să acceadă mai multe partide?

Alexandru Botnari: „Da, fiindcă atunci la noi o să fie mai vizibile lucrurile, atunci n-au să vorbească trei președinți de partide la televiziune și să ne spună despre lucruri…”

Europa Liberă: Vor vorbi și alții!

Alexandru Botnari: „Vor vorbi șase, opt.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că actualul parlament o să voteze micșorarea pragului?

Alexandru Botnari: „Eu nu cred c-o s-o facă, dar socot că e un beneficiu pentru țară.”

Europa Liberă: Și părerea Dvs. referitor la învestirea Guvernului? A fi învestit sau a nu fi învestit?

Alexandru Botnari: „Eu astăzi nu pot să spun dacă va fi învestit sau nu.”

Europa Liberă: E nevoie sau nu e nevoie să fie un executiv plenipotențiar?

Alexandru Botnari: „De mult e nevoie!”

Europa Liberă: Dacă nu va fi votat în parlament un guvern, cum vor fi cele opt luni, până se limpezesc apele?

Alexandru Botnari: „N-am închipuire cum vor fi, dar chiar și dacă va fi învestit acest guvern, lucrurile tot nu vor avansa până ce nu va trece perioada asta de alegeri parlamentare anticipate, să se așeze toate la locul lor. E o situație complicată, mai ales că avem starea pandemică. Țara asta și cetățenii sunt buimaci și ar fi binevenit ca guvernul care va fi învestit să vină cu ceva față de cetățeni. Noi vorbim despre reformă în sănătate. Noi astăzi putem să facem reformă și să investim mult în sănătate, dar noi nu avem cu cine lucra acolo de-acum. Și noi vorbim de bani, infrastructură, că dorim să le facem oamenilor drumuri, apă, canalizare. Dar impactul economic, rambursarea acestor surse care au fost investite de stat în apă sau canalizare, cum se va face ea? Că astăzi sunt sate unde s-au făcut apă și canalizare, dar n-are cine achita. Și banii aceștia, 20-30 de milioane de lei, sunt investiți pur și simplu, în pămînt și ei nu dau nimic.”

Europa Liberă: Câte investiții ați reușit să aduceți la Hâncești?

Alexandru Botnari: „Proiecte sunt multe și investiții am adus. Lupt mai departe. E foarte complicat în situația dată, pandemică, fiindcă o avem și la nivel de toată lumea. De când sunt primar, am investit în oraș peste un miliard de lei.”

Europa Liberă: Fără ajutorul din exterior s-ar fi descurcat primăria?

Alexandru Botnari: „Nu!”

Europa Liberă: Uniunea Europeană promite acum că va direcționa banii direct către primării, către administrația publică locală.

Alexandru Botnari: „Dacă va fi acest lucru. Dar e un lucru foarte bun!”