Aleșii locali sunt hărțuiți de instanțele de judecată. De multe ori învinuirile aduse doar se rezumă la încălcarea legilor, dar nu sunt indicate și evaluate prejudiciile care ar trebui să rezulte din acțiunile reprezentanților administrațiilor publice locale, potrivit raportului ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” elaborat de către expertul legal al IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
În mai multe soluții ale instanțelor de judecată este menționat expres că nu este suficient ca un ales local să acționeze contrar procedurilor legale, dacă nu există daune cauzate, el nu poate fi tras la răspundere penală.
În învinuirile aduse sunt indicate sume enorme de bani în calitate de presupuse daune, care nu-și găsesc confirmarea în soluțiile finale ale instanțelor de judecată. Din totalitatea soluțiilor finale monitorizate, ca efect al achitării inculpaților, nu și-au găsit confirmarea 13% din daunele invocate în temeiul art.327 din Codul penal, 40% din daunele în temeiul art.328 și 98% din daunele indicate în învinuirile bazate pe art.329 din Codul penal. Plus la aceasta, nu avem informații referitor la soarta daunelor în cazul soluțiilor finale de încetare a proceselor penale. Soluțiile de încetare se referă la 4% din daunele în baza art.327 din Codul penal, 18% din daunele invocate în temeiul art.328 și 1% din daunele bazate pe art.329 din Cod. Tot aici remarcăm lipsa mențiunilor în soluțiile instanțelor referitor la încasarea daunelor de la persoanele condamnate, precum și lipsa informațiilor referitor la eventualele acțiuni civile și finalitatea acestora.
Rezultatele monitorizării scot în evidență situațiile de apreciere neuniformă și discreționară a circumstanțelor de fapt și temeiurilor de drept la intentarea cauzelor penale și examinarea lor în instanțele de judecată. Tototadă, analiza dosarelor penale relevă mai multe prevederi din Codul penal, care permiteau interpretări diferite și aprecieri subiective de la caz la caz.
În raport sunt analizate deciziile instanțelor de judecată care au făcut referire la expresiile ”interesul public”, ”daune considerabile”, ”urmări grave”, deoarece aceste expresii au acordat și acordă în continuare o marjă largă de discreție pentru organele de urmărire penală și instanțele de judecată. Deși Curtea Constituțională a declarat în 2017 și 2018 neconstituționale unele din aceste expresii, fie a solicitat Parlamentului definirea acestora în legislația penală, pînă în prezent situația rămîne neschimbată.
Administrarea bunurilor imobile contrar procedurilor reprezintă faptele de care cel mai des sînt învinuiți reprezentanții administrațiilor publice locale la intentarea cauzelor penale în temeiul art.327 și art.328 din Codul penal. Aceste fapte constituie circa 46% din învinuirile formulate de organele de urmarire penală în temeiul art.327 și 52% din învinuirile în baza art.328 din Codul penal. La fel, acțiunile prejudiciabile tangente cu bunurile imobile, constituie 45% din cauzele pornite în baza art.329 din Codul penal.
Observăm mai multe erori comise de organele de urmărire penală la calificarea faptelor, constatate și de către deciziile finale ale instanțelor de judecată, care scot în evidență necunoașterea suficientă a specificului de organizare și funcționare a autorităților administrației publice locale, atribuțiile specifice celor 2 autorități publice locale (primarul / președintele raionului și consiliul local / raional), raporturile dintre aceste autorități, legislația care reglementează activitatea și competențele autorităților administrației publice locale.
Raportul ”Monitorizarea cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției” este realizat de IDIS Viitorul și CALM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.
Raportul poate fi accesat aici.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.