Aproape 200 de primari din România și Republica Moldova s-au reunit în cadrul celei de-a III-a reuniuni a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM). Evenimentul a avut loc la 11 mai, 2018, la Chișinău. Îmbrăcați în straie naționale și încrezători că prin unire pot înfăptui lucruri mărețe, aleșii locali au recapitulat succesele obținute în cei cinci ani de la înființarea CALRRM și au trasat obiectivele pentru perioada următoare. În cadrul reuniunii primarii au semnat, în unanimitate, o declarație-apel în adresa autorităților centrale din România și R. Moldova prin care se cere, între altele, intensificarea procesului de descentralizare, organizarea anuală a unei ședințe comune a guvernelor de la București și Chișinău, cu participarea reprezentanților APL, uniformizarea legislației între cele două state, etc. Totodată, în cadrul Consiliului CALRRM, a fost lansat proiectul Satele Unite ale României care este o chemare pentru localitățile rurale să fie gazdele unei petreceri Centenare. Ideea vine din Maramureș, dar invitația este deschisă pentru românii de pretutindeni. Cei prezenți au avut ocazia să transmită din mână în mână flacăra Centenarului. Flacăra urmează ca până la 1 decembrie să treacă prin toate satele, comunele și orașele din cele două state. Ideea aparține Teodorei Marilenei Alecse, secretarul comunei Lungani, județul Iași.
Președintele CALM Tatiana Badan a declarat că pe parcursul acestor 5 ani s-a intensificat procesul de înfrățiri. Tot în această perioadă a fost modificat cadrul legal din România, care acum permite consiliilor locale să decidă direct privind finanțarea proiectelor în comunitățile locale din RM, cu care au stabilite înfrățiri. „Toate aceste rezultate demonstrează că CALRRM este pe calea cea bună și că implicarea cât mai largă și directă a APL în toate aceste procese de dezvoltare și modernizare a comunităților locale din ambele state este practic unica abordare valabilă și efectivă. Iată de ce considerăm că este necesar să consolidăm această structură și platformă comună a APL din ambele state, inclusiv prin formalizarea și recunoașterea ei oficială la nivel național, european și internațional. În acest sens, CALRRM trebuie să devină un actor important regional și un exemplu pentru alte țări de unificare a forțelor colectivităților locale.
Prezent la eveniment, Virgil Alin Chirilă, secretar de stat din partea ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România le-a spus aleșilor locali că ministerul pe care îl reprezintă a emis zilele acestea avizul prin care România poate fi utilizată în sintagma CALRRM. „Sunt aici să-mi dați teme și împreună să le rezolvăm.
Potrivit Angelei Munteanu, consilierul premierului Pavel Filip, există toată deschiderea din partea Guvernului Republicii Moldova pentru a avea un dialog constructiv și a asigura o colaborare eficientă cu APL și susținerea tuturor proiectelor implementate la nivelul APL, care vin în suportul tuturor cetățenilor. „Experiența României în diferite domenii este extrem de relevantă pentru țara noastră și ne dorim ca aceasta să fie preluată atât la nivel local, cât și central. Ne dorim să construim niște relații pragmatice, bazate pe interesul cetățenilor, care să ne aducă rezultate frumoase.
Ambasadorul României în Republica Moldova Daniel Ioniță a invitat autoritățile locale să participe în toate proiecte finanțate de România și Uniunea Europeană pentru a aduce beneficii locuitorilor comunităților pe care îi reprezintă. „Menționez întreaga deschidere și disponibilitate din partea partenerilor din România de a se implica în elaborarea și implementarea unor proiecte comune, transfrontaliere, în beneficiul comunităților locale de pe cele două maluri ale Prutului.
Potrivit Directorului IDIS Viitorul Igor Munteanu, CALM a reușit în ultimii ani să consolideze o masă critică de oameni care își doresc să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale și în același timp a adus mai mult curaj printre autoritățile locale din Republica Moldova. „Comparativ cu România, noi rămânem în urma dezvoltării locale și regionale și evident că trebuie să creștem ritmurile de apropiere a standardelor de descentralizare, de dezvoltare locală. Trebuie să ajutăm CALM-ul să devină o asociație și mai puternică în raport cu Guvernul, trebuie să spunem că în ultimii ani, din păcate, Republica Moldova a omis unele etape în dezvoltarea locală. Dacă în anul 2013 ajutorul extern era de 3,4% din PIB, în 2018 acesta a ajuns la 0,4%. Acest lucru vorbește despre faptul că Republica Moldova nu poate primi suficient ajutor pe cât ar avea nevoie. În aceste circumstanțe, APL trebuie să consolideze această mișcare spre Europa, România, pentru că această opțiune ajută la creșterea bunăstării cetățenilor.
Președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), primarul comunei Vulcanabăi din Dâmbovița Emil Drăghici le-a mulțumit tuturor participanților la reuniune pentru că oferă această posibilitate de a face dovada că Prutul ne unește, nu ne separă.
Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, vicepreședintele ACOR, președinta rețelei Femeilor primari din România a menționat că acordurile de înfrățire pe care le realizăm din anul 2000, au fost intensificate în ultimii cinci ani, prin voința CALM și a ACoR. „Prin adoptarea Declarației-Apel de astăzi, 11 mai, rugăm Guvernele celor două state să sprijine APL, pornind de la dorința de înființare a unor fonduri destinate ajutorării unităților-administrative din RM. ACoR, prin instituțiile europene, încearcă prin orice metodă promovarea integrării RM în UE. Anul acesta, fiecare filială județeană a ACoR va avea semnătură pentru zece localități din Republica Moldova. Acest lucru înseamnă că 400 de localități din Republica Moldova, în anul Centenarului, vor fi înfrățite cu 400 de localități din România.
Nicolae Tudoreanu, primarul de Feștelița, Ștefan Vodă a menționat că avem foarte multe lucruri pe care le putem învăța de la APL din România. În acest sens, primarul de Feștelița a propus ca reprezentanții APL din Republica Moldova să facă stagii la primăriile din România. „O lună-două să putem fi cazați acolo și să participăm la activitățile locale din primăriile din România, ca apoi să putem prelua unele practici în RM.
Și Raisa Voloh, primarul comunei Palanca, președinta Rețelei Femeilor din cadrul CALM a fost de părere că primordial este transferul de experiență, de bune practici, modele economice viabile, standarde de autonomie locală, de descentralizare, de libertate economică. „Avem o societate dispersată și trebuie să găsim un consens pentru a identifica exact unde vrem să ajungem. Apropierea de statul român înseamnă apropierea de standardele europene, bazate pe prosperitate, pe economie loială, pe dezvoltare durabilă și guvernare de calitate.
În cadrul şedinţei Adunării Generale a CALRRM a avut loc înfrăţirea a două comune: Negrileşti, Judeţul Galaţi şi Corjova, Criuleni.
Anul viitor, Adunarea Generală a CALRRM se va întruni în județul Sibiu, România.
Departamentul de Comunicare al CALM
