print
Suveranitatea și independența trebuie asigurate prin aportul fiecărui cetățean
09.09.2018

La 27 august s-au împlinit 27 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM)  și  expertul CALM Viorel Rusu au vorbit în cadrul emisiunii „Ora primarului" de la 10 TV dacă am reușit sau nu să consolidăm independența în toți acești 27 de ani.

Ce înseamnă pentru DVS. independența?

Gheorghe Răileanu: E un prilej de meditație, de a privi în urmă, dar și înainte, de a conștientiza mai bine ce s-a petrecut. Cred că 27 de ani în urmă a fost o viziune asupra independenței pe care nu toți au înțeles-o, unii nici nu au acceptat-o. Am impresia că mulți membri ai Parlamentului au votat-o sub presiunea opiniei publice, a oamenilor care au ieșit în stradă și erau dornici de libertate. Consider că noi ne-am declarat independența față de imperiul rus, care a avut politica lui, dar și coloana a șasea aici, în Republica Moldova. O armată de funcționari publici și de partid aveau legături cu serviciile secrete. Acum analizăm câți pași am realizat de la proclamarea independenței și cred că nu am plecat foarte departe. Atunci, dar și acum principalul adversar este Federația Rusă, doar că acum este mai clar faptul că acest adversar țintea mai mult în România și din acest motiv nu s-a dorit unirea cu România. A fost o politică imperială, nesinceră față de noi. Despre cei 14 deputați comuniști care au trecut la PD s-a încercat să se creeze opinia că ar fi fost corupți, eu însă cred că au avut ordinul serviciilor speciale rusești de a trece în corpore, fiind niște planuri bine puse la punct, despre care presupun că și Vladimir Voronin știa. Imperiul Rus a avut mereu interesul ca și Ucraina să fie slabă pentru a putea fi ținută în zona sa de influență. Noi suntem practic în aceiași situație, avem susținerea doar a partenerilor externi, doar că aceștia în mare măsură au fost mințiți și discreditați. Acum avem un coordonator care are două piese: Igor Dodon și Ilan Șor. Este un spectacol pe care suntem nevoiți să-l urmărim și care cred că indignează toți primarii, deoarece noi trăim în sărăcie, mobilizăm cele mai mici resurse și vine cineva care face donații, este foarte generos, ș.a.m.d. Analizând conceptul filosofic despre ce ar fi independența sau suveranitatea ajung la concluzia că iarăși trebuie să revenim la noțiunea de drepturi ale omului, pentru că ele trebuie să stea la baza societății moderne și nicidecum interesele de partid. Independența mai înseamnă și respectarea drepturilor comunităților, a minorităților naționale, când oamenilor nu li se spală creierul, adică au scăpat de presiunea ideologică, de războiul hibrid. Expresia care provine din latină „Dezbină și stăpânește" este aplicată astăzi pe deplin și astfel devine și mai clar ce rol ar avea România în salvarea noastră națională. Noi nu putem să opunem rezistență șmecheriilor care sunt aplicate aici cu folosirea diferitor actori și tehnici moderne. Tehnicile folosite de Recep Erdogan atunci când a arestat o mulțime de primari,  activiști obștești ș.a.m.d., bazându-se pe puci, am putea să le vedem mâine-poimâine utilizate și la noi. Avem mai multe exemple în acest sens: metodele pe care le folosesc rușii, politica care se promovează în toate dictaturile sau regimurile care obstrucționează rolul societății civile, de a pune piedici asociațiilor obștești, de a încerca să și le subordoneze. Acest lucru îl simțim și noi, Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Din perspectiva APL, ce înseamnă independența astăzi și dacă o avem?

Viorel Rusu: Într-adevăr, independența este o noțiune complexă. Din punct de vedere al democrației locale, aceasta fiind un pilon a democrației întregii societăți, independența presupune, în primul rând, descentralizare. Acest lucru înseamnă că colectivitățile locale trebuie să fie independente, dacă avem celule independente, responsabile la nivel local, atunci puterea centrală nu va putea să-și permită multe lucruri să facă, cum ar fi scheme, formule de manipulare și altele. Cu regret, în acești 27 de ani am făcut foarte puțin în privința descentralizării. În esență, în Republica Moldova avem o putere de stat centralizată și deși în Constituție sunt stabilite încă din 1994 principiile de care trebuie să ne ghidăm, este vorba de autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice, cu regret, lucrul respectiv nu a fost făcut și noi culegem roadele faptului că nu ne-am conformat la aceste standarde. Cât privește independența per ansamblu, aceasta presupune că puterea trebuie să aparțină poporului, iar pentru aceasta democrația trebuie să fie veritabilă. Pentru a avea o democrație veritabilă trebuie să avem o societate pregătită și responsabilă. Există și factorii externi, dar de multe ori factorii interni sunt dominanți. Dacă ar fi o societate responsabilă, unde s-ar investi în învățământ, în asistența socială, medicală, de creare a locurilor de muncă, am avea alte rezultate la capitolul constituirii statului și chiar a relațiilor externe cu celelalte state. Un stat responsabil, care își respectă cetățenii niciodată nu va fi cu mâna întinsă în căutarea mijloacelor financiare. Sunt mai multe aspecte legate între ele, independența fiind o noțiune foarte complexă.

Care ar fi diferența și necesitatea corelării între independență și suveranitate?

Viorel Rusu: Există o legătură directă între suveranitate și independență. Suveranitatea este ca și o persoană cu capacitatea deplină de exercițiu. Dacă persoana este limitată în capacitatea de exercițiu, atunci ea are un tutore sau un curator. Așa e și în cazul unui stat. Această suveranitate deplină își găsește reflectare și în independența de a lua decizii, de a face unele sau alte acțiuni. Cât suntem de suverani depinde și de modul în care celelalte state ne tratează - ca pe un vecin care poate sau nu singur să facă ce are de făcut, dacă ne sunt sau nu recunoscute teritoriile și altele. Suveranitatea se asigură atât din exterior, cât și din interior.

Gheorghe Răileanu: Consider că plecarea masivă a cetățenilor noștri peste hotare este tot din cauza căutării suveranității noastre, a respectării drepturilor, din acest motiv mulți acceptă să nu se mai întoarcă înapoi, ei nu văd o perspectivă de a-și asigura drepturile suverane în țara noastră. Dacă este o suveranitate veritabilă ea aduce după sine și o independență a statului, în toate privințele.

Au astăzi cetățenii Republicii Moldova nevoie de suveranitate, înțeleg ce înseamnă ea?

Gheorghe Răileanu: Orice om are nevoie de suveranitate, nu toți însă conștientizează acest lucru din cauza moștenirii noastre sovietice, atunci ni s-a implantat o ideologie străină, artificială care s-a prăbușit, dar care a mai lăsat niște urme în mintea și comportamentul nostru. Noi am mai moștenit de atunci un infantilism decizional, foarte mulți cetățeni sunt învățați să se decidă în locul lor. Dacă am ales pe cineva nu-l mai controlăm și peste patru ani alegem pe altcineva care amăgește cu aceleași proceduri. În acest mod continuă istoria din balada în care timp de 40 de ani se tot caută pământul făgăduinței. Am impresia că mai avem și noi încă vreo 15 ani de a căuta identitatea noastră națională, capacitățile noastre de a ne înțelege drepturile, de a reveni la demnitate, pentru că în cazul în care demnitatea este înjosită permanent omul devine într-o măsură oarecare ticălos. Avem foarte mult de muncit, iar rolul cel mai important îl are intelectualitatea, autoritățile publice, astfel încât să ajungem la momentul când se va ține cont de moralitatea celor care conduc cetățenii. Nu știu dacă suntem noi în stare să-i îndepărtăm pe cei amorali, dar trebuie să facem tot posibilul ca cetățenii țării să înțeleagă situația în care suntem, dar și drepturile pe care le au. În același timp, cred că și partenerii noștri de dezvoltare ar fi bine să înțeleagă ce s-a întâmplat cu noi în acești ani de când am fost despărțiți de statul român sau moldovenesc.

Dacă nu avem demnitate, conștiință națională, ș.a.m.d., cum am reușit să creăm un stat în 1991 sau l-au făcut alții pentru noi?

Gheorghe Răileanu: În anii 1990-1991 pe planetă a avut loc un seism puternic care a zdruncinat toate regimurile, toate țările, s-au schimbat abordările, pozițiile. Din păcate, acest seism nu ne-a găsit prea bine pregătiți. Au fost națiuni care au știut foarte clar care este identitatea lor, țările baltice și-au realizat foarte rapid toate năzuințele, și-au reconstruit statele, au instalat regim la frontieră, au pus în funcțiune instituțiile statului. Noi nu am fost pregătiți pentru această situație, tocmai căzuse regimul Ceaușescu în România, se vehiculează că intenționat s-a produs acest lucru. Intenția mea este că noi ne-am oprit la un moment dat, nu ne-a ajuns respirație, curaj, vizibilitate, viziune pentru a merge mai departe. Nu am putut prevedea că țara va fi abandonată de atâția oameni, țara va fi șantajată prin embargouri și alte căi de către Rusia, că va fi acel război de pe Nistru. Este o dramă și am putea să soluționăm această situație conștientizând lacunele care s-au produs. Alegerile parlamentare ar fi una din soluții, dar avem experiența din Chișinău când alegerile au fost câștigate, dar nu au fost validate. Același lucru se poate întâmpla și cu alegerile parlamentare. Rămâne dreptul la protest, dar Dumnezeu să ne ferească de o revoltă, pentru că eu sunt veteran de război și am văzut ce se întâmplă cu luptătorii în război. Unica soluție acceptabilă este unirea cu România.

Viorel Rusu: Cred că în perioada obținerii independenței a fost o conjunctură istorică. Nu era acel control excesiv din partea statului tutelă și pe acest fundal a apărut Republica Moldova ca stat suveran și independent, cu toate elementele despre care am mai vorbit, inclusiv cu o parte a teritoriului care nu este controlat. Ca să luăm o decizie trebuie să analizăm foarte bine istoria care am avut-o. Republica Moldova tot timpul a fost o enclavă, nu are statut de stat independent și suveran. Acest moment și-a lăsat amprenta, iată de ce nu putem să fim comparați cu țările baltice. Țările Baltice s-au aflat sub tutelă, sau în componența altor state o perioadă mai scurtă de timp. Noi trebuie să studiem toate lecțiile care au fost, să analizăm care este situația în prezent din punct de vedere a populației și trebuie să lucrăm în direcția ce va duce la bunăstarea populației. Variante pot fi mai multe: unirea cu România, continuarea integrării în Uniunea Europeană, dar și alte oportunități. Pentru aceasta trebuie de lucrat cu populația, inclusiv cu minoritățile și de găsit un consens. Soluția nu trebuie impusă ci identificată prin consens pentru a depăși situația în care suntem, punând în față nu aspectul statului, dar prosperarea cetățenilor.

Cum comentați ceea ce s-a întâmplat luni, 27 august, de Ziua Independenței, atunci când protestatarii au fost luați pe sus de lângă monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca demnitarii să poată depune acolo flori?

Gheorghe Răileanu: Eu am fost prezent la protestul de duminică. A participat foarte multă lume și era indignată de faptul că o parte din Ppiață era ocupată de partidul lui Șor, pentru ca această adunare a noastră să nu poată să se desfășoare în condiții normale. Până a expirat timpul lui Șor de a sta în piață a fost montată scena chiar lângă monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru că altă posibilitate nu era. Cred că a fost o greșeală a autorităților centrale de a-i permite lui Șor să vină în Piață, prezența lui a fost o batjocură la adresa cetățenilor și acest lucru l-au simțit toți. În loc să fie combătută corupția, să funcționeze legile statului, poliția să fie funcțională, se recurge la acțiuni în forță, la acțiuni șmechere precum cele ale lui Șor. Eu sper că cetățenii vor înțelege ce se întâmplă la nivelul autorităților centrale și mai cred că avem un complot organizat cu scopul de a acapara puterea în stat, de a instala o dictatură, iar dovadă este sfidarea opiniei publice internaționale, adoptarea legilor care nu sunt în concordanță cu principiile anunțate de integrare europeană și altele.

Au avut dreptul moral președintele țării, al Parlamentului, premierul să vină acolo unde în spatele cordonului de polițiști erau sute de oameni care scandau împotriva acestei guvernări?

Viorel Rusu: Chiar și din punct de vedere al marcării acestor sărbători naționale noi avem un derapaj democratic foarte mare. Guvernanții ar trebui să fie partenerii opoziției și nu poți să maltratezi partenerii cu care tu permanent lucrezi, trebuie să conlucrezi cu ei, să găsești ieșire din diverse situații. Ultimii ani demonstrează mari derapaje din punct de vedere al respectării standardelor și principiilor democrației, acestea se văd prin cordoanele de polițiști prezente la sărbătorile întregului popor. Chiar și poliția utilizează standarde duble. Pe unii îi protejează, iar pe alții nu. Un adevăr științific demonstrează că guvernarea care se distanțează de o mare parte a populației riscă foarte mult din punctul de vedere al menținerii la putere.

Gheorghe Răileanu: Consider că guvernarea a demoralizat cetățenii și s-a împotmolit în această imoralitate și nu mai poate ieși din acest cerc vicios. Pentru a ieși din acest cerc vicios trebuie să restabilești acolo unde ai greșit.

Cum credeți, unde vom fi peste alți 27 de ani de independență?

Gheorghe Răileanu: Pot spune că eu, împreună cu tot colectivul Primăriei fac tot ce pot pentru a asigura dreptul suveran al cetățenilor din Cimișlia, ca ei să se simtă confortabil, stăpâni în orașul nostru. Guvernarea trebuie să urmeze exemplele noastre, ale APL, privind transparența decizională și să devină morală. Independenți vom fi atunci când ne vom simți stăpâni în această țară. Nu trebuie neapărat să ne bazăm pe oamenii politici, trebuie să asigurăm condițiile necesare în țara noastră astfel încât nimeni să nu poată să instaureze aici dictatura, altfel nu vom fi suverani niciodată.

Viorel Rusu: Peste 27 de ani ar trebui să pășim pe făgașul maturității. Suveranitatea și independența trebuie asigurate prin aportul fiecărui cetățean. Fiecare cetățean trebuie să fie integru, să lupte cu nedreptatea, iar criteriile de performanță sunt creșterea respectării drepturilor și libertăților, a bunăstării cetățenilor, ca aceștia să se simtă confortabil în Republica Moldova.

Copyright © 2018 Congresul Autorităţilor Locale din Moldova Toate drepturile rezervate.