Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | CALM propune soluții în cazul terenurilor și construcțiilor abandonate!

vezi mai mult

Valentina Casian: „Lumea încă nu a conștientizat cât este de gravă problema și sunt oameni care pur și simplu ies la plimbare”
28.03.2020      moldova.europalibera.org   
 
Tatiana Badan: „Acest virus nu alege care este medic, primar, om simplu sau președinte de țară, el își face treaba lui”
28.03.2020      moldova.europalibera.org   
 
Nicolae Tudoreanu: „Rugămințile ar fi ca guvernul central să manifeste o mai serioasă pregătire”
27.03.2020      ">moldova.europalibera.org   
 
 
Constantin Cojocaru: Trebuie să punem umărul - și puterea, și opoziția - să ieșim din această pandemie cu cât mai puține jertfe
27.03.2020      moldova.europalibera.org   
 

CALM propune soluții în cazul terenurilor și construcțiilor abandonate!

      
26.02.2020     Sursa foto: ast.gov.md

La 25 februarie, la Parlament au avut loc discuții publice privind identificarea soluțiilor la problemele cauzate de clădirile și terenurile abandonate din domeniile public și privat. La evenimentul moderat de deputatul Vladimir Bolea au participat reprezentanți ai autorităților centrale și ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Expertul CALM Alexandru Morcov a afirmat că subiectul abordat este unul foarte necesar pentru Republica Moldova, doar că analizând doar starea lucrurilor în cazul clădirilor și terenurilor abandonate diminuăm din importanța acestei probleme majore. „Noi avem clădiri în care locuiesc oameni dar care sunt într-o stare mai gravă decât unele dintre cele abandonate.” Totodată, potrivit expertului, realitățile existente în acest domeniu trebuie abordate prin prisma dreptului la proprietate care instituie și niște obligații ale proprietarilor. „Pe noi, în calitate de reprezentanți ai autorităților publice locale, cel mai mult ne interesează aspectul arhitectural și urbanistic, dezvoltarea localităților, impozitele și salubritatea. Sunt clădiri care nu pot fi numită numite abandonate deoarece deși acolo nu locuiește nimeni, cineva are grijă de ea și este asigurat aspectul arhitectural și urbanistic, se achită impozitele, nu există probleme cu salubritatea pe perimetrul acestui teren și nu avem de ce să intervenim în cazul acestor bunuri. Pe de altă parte, avem foarte multe construcții pe care, Republica Moldova, din punct de vedere strategic urmând interesul public, greșit le-a atribuit cetățenilor în contul cotelor valorice și deja de aproape 30 de ani noi tot privatizăm și acest proces încă nu a fost definitivat”, a explicat Alexandru Morcov.

Potrivit CALM, multe dintre aceste clădiri care au fost repartizate în contul cotelor valorice în tot acest timp nu au fost administrate de nimeni iar autoritatea publică locală nu are un mecanism clar de intrare în posesia acestor clădiri. Este foarte complicat să aduni câteva zeci sau sute de coproprietari pentru ca ei să-și înregistreze dreptul de proprietate și să-și onoreze obligațiile față de autoritatea publică locală. Pe de altă parte, aceste clădiri au fost construite, în mare parte, de colhozuri sau sovhozuri, multe dintre ele fiind de utilitate publică. Expertul CALM a adus ca exemplu municipiul Chișinău unde multe grădinițe au fost transmise în proprietate unor cetățeni în contul cotelor valorice, iar ulterior au ajuns în proprietate privată și astfel ne-am pomenit cu blocuri locative în loc de niște obiecte de utilitate publică foarte importantă.

CALM consideră că APL-urilor nu trebuie să le atribuim încă o obligativitate, necesar însă este de a institui un mecanism de a acorda acestora niște posibilități sau drepturi. La propunerea unor participanți de a institui un registru al construcțiilor abandonate, CALM a fost de părere că în cadrul normativ existent sunt stipulate o mulțime de sisteme de evidență, registre etc. „Credem că ar fi necesar să examinăm cadrul normativ și să facem unele modificări la prevederile ce țin de registrele de stat, deoarece cele locale tot de stat sunt și trebuie să le permitem APL să facă acest exercițiu.” De asemenea, CALM a propus ca Parlamentul și Guvernul să identifice unele surse financiare pentru susținerea dezvoltării sistemelor de evidență la nivel local, deoarece foarte multe instrumente s-au instituit prin lege sau hotărâre de Guvern fără a fi asigurată acoperirea financiară. Totodată, expertul CALM Alexandru Morcov a menționat că municipiul Chișinău trebuie separat de restul RM deoarece, în general, foarte multe legi s-au adoptat prin prisma municipiului Chișinău, lăsând în umbră interesele APL din restul teritoriului. În privința monumentelor cu valoare arhitecturală și urbanistică, CALM a atras atenția că nu doar proprietarii privați dar și statul nu își onorează obligațiunea de a menține acest patrimoniu în starea cuvenită și nu intervine în condițiile în care acest lucru este necesar. „Să nu uităm că și în teritoriu multe dintre aceste clădiri au fost sau sunt atribuite tot în contul aceleiași cote valorice, nu este clar de ce statul nu identifică un mecanism clar de soluționare a acestei probleme pentru că mulți dintre acești proprietari au decedat, o parte din cei care sunt în viață nu vor să renunțe la dreptul lor, ceea ce este corect, iar noi nu avem un mecanism foarte clar ca să știm cum procedăm cu aceste construcții, clădiri, sonde arteziene etc”, a afirmat expertul. Cât privește afirmația că la nivel local nu există o evidență a locuitorilor, Alexandru Morcov a negat faptul că aceasta ar fi o realitate valabilă pentru tot teritoriul RM, situația fiind diferită de la o comunitate la alta. „Să nu uităm că există registrul de evidență a gospodăriilor populației. Într-adevăr astăzi acesta nu oferă un mecanism de transfer a acestor informații în formă digitală și chiar dacă Legea prevede expres că până la sfârșitul anului 2020 toate autoritățile publice locale urmează să treacă la registrele electronice, până acum nu am văzut niciun fel de susținere printr-un proiect financiar de conceptualizare a acestora, deoarece nu toate APL au capacități instituționale pentru a dezvolta niște sisteme informaționale și a duce această evidență în formă digitală.” Expertul a menționat că Programul de Guvernare Electronică a fost axat pe activitatea guvernării centrale fără a ține cont și de necesitățile APL, fiind scos în evidență faptul că acum se poartă unele discuții cu Agenția pentru Guvernare Electronică dar, deocamdată nu au fost identificate niște mecanisme foarte clare. În ceea ce privește patrimoniul arhitectural și urbanistic, CALM a opinat că acest subiect nu trebuie lăsat doar pe seama APL, este nevoie de un program național de inventariere complexă și evidență a acestor bunuri deoarece suntem în sec XXI și tehnologiile ne permit să facem o inventariere tehnică, cu scanare laser pentru păstrarea bunului așa cum este el astăzi, iar Parlamentul să intervină și în cazul în care acesta va fi deteriorat sau demolat în timp, proprietarul să fie obligat să reconstruiască monumentul arhitectural readucându-l la aspectul care era. Alexandru Morcov a specificat că problema existentă nu este valabilă doar în municipiul Chișinău și nici doar în cazul proprietății private, ci inclusiv în cazul proprietății de stat. „Nu vedem o problemă în deținerea în proprietate privată a monumentelor arhitecturale și urbanistice, doar că trebuie să existe niște condiții foarte aspre pentru cei care încalcă regimul de protecție a acestor monumente. Dacă vom examina care sunt realitățile în mai multe țări europene vom vedea că este admisă proprietatea privată asupra obiectelor patrimoniale din sectorul urbanistic, doar că sunt niște condiții foarte aspre pentru cei care încalcă legea, iar dacă aceasta nu se respectă se intervine până la expropriere și compensarea prejudiciului cauzat aspectului arhitectural și urbanistic din contul proprietarului acestui bun”, a afirmat expertul CALM. Ca exemplu, Alexandru Morcov a prezentat un caz în care o mănăstire din Italia a fost vândută la licitație pentru ca în locul acesteia să fie construite spații locative doar că fiind necesară respectarea unor condiții stricte. Ulterior, un cetățean al RM a procurat unul dintre aceste apartamente și s-a gândit să instaleze niște sticle în exterior. În aceeași zi, prin mecanismele sale a intervenit autoritatea publică iar proprietarul a fost obligat să scoată sticlele și să aducă acest bun la aspectul inițial. La capitolul terenuri abandonate, expertul CALM a afirmat că statul a făcut mai multe greșeli strategice. Una dintre acestea a fost la atribuirea necondiționată, prin conform art. 11 din Codul Funciar, a terenurilor pentru casele de locuit individuale. „Este o problemă mult mai vizibilă în teritoriu deoarece practic toată rezerva primăriilor de terenuri a fost distribuită între locuitori, mulți dintre ei însă nu au construit nimic. Cunoaștem că aceste terenuri nu au fost repartizate condiționat pentru ca într-un anumit termen omul să construiască. Trebuia să fie o înregistrare a dreptului de proprietate condiționată de construcția pe acest teren a caselor de locuit individuale. Astfel, pe de o parte avem foarte multe terenuri fără construcții edificate, pe de altă parte, APL, în cazul în care sunt noi solicitări este nevoită să identifice alte spații, ceea ce prejudiciază foarte mult dezvoltarea localităților, deoarece vorbim nu doar de scoaterea la licitație a unor terenuri pentru construcția locuințelor individuale, dar și de dezvoltarea infrastructurii.” De asemenea, Alexandru Morcov a amintit și de locuitorii din zonele denumite întovărășiri pomicole în cazul cărora nici până astăzi nu există un mecanism fezabil ca aceste construcții care deja există să aibă un statut legitim, deoarece statul a admis aceste construcții și nimeni nu va merge cu buldozerul pentru a le demola, doar că este important este ca aceste mecanisme să nu fie în detrimentul dezvoltării localităților. „Urmează să identificăm soluțiile corecte ca oamenii din aceste întovărășiri pomicole pe care sunt construcții de locuit individuale să se conformeze unor cerințe pentru a intra în intravilanul localității, pentru că altfel punem încă o povară pe spatele APL.” O altă problemă propusă de CALM spre examinare a fost cea care apare în cazul multor case, clădiri, terenuri a căror proprietari au decedat și nu este clar dacă există moștenitori. „Parcă avem un mecanism prin declararea succesiunii vacante și Serviciul Fiscal de Stat ar trebui să intre în proprietatea acestor bunuri prin intermediul notarului, ulterior să le transmită în proprietate autorităților publice locale. Mai există și declararea bunurilor fără stăpân, doar că nu știm din ce motiv Serviciul Fiscal de Stat refuză să transmită aceste bunuri APL.” Expertul a afirmat că pe de o parte se pune o povară destul de mare pe umerii APL atunci când acestea sunt obligate să asigure cu spațiu locativ polițiștii, procurorii, judecătorii etc, pe de altă parte bunurile care nu au stăpân, nu au succesori de drept nu știm de ce trebuie să rămână în proprietatea statului și să fie scoase la licitație de către altcineva Agenția Proprietății Publice. Pe de o parte, statul nu are capacități să administreze bunurile pe care le deține în proprietate, pe de altă parte intenția este de a mai lua în proprietate niște bunuri care îi sunt improprii deoarece, în marea majoritate a cazurilor, acestea nu prezintă nici un interes public național. Mai mult decât atât, CALM a amintit că statul și-a asumat niște obligațiuni de descentralizare patrimoniala și chiar bunurile care se află la ora actuală în proprietatea statului dar prezintă un interes public local ar urma să fie transmise în proprietate APL. Participanții la ședință au decis crearea unui grup de lucru care, împreuna cu Guvernul RM, ar urma să inițieze elaborarea unui document de politici ce ar trebui să stea la baza inițierii elaborării unui proiect de act normativ care să reglementeze toate aspectele din acest domeniu.

Serviciul de Comunicare al CALM